Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Antibioticele și tubul digestiv

Viața Medicală
Prof. dr. Dan L. DUMITRAŞCU vineri, 4 decembrie 2015
     La antibiotice se pricepe toată lumea. De la utilizarea empirică a unor produse vegetale bactericide, de la penicilina descoperită prin hazard și de la streptomicina primului trial științific, s-a ajuns la o etapă în care toată lumea se pricepe la antibiotice. Unii medici – bine intenționați, dar plafonați – prescriu medicamente devenite ineficiente prin rezistența produsă de bacterii în urma uzului îndelungat; alții – curajoși și „bine informați“ – administrează cel mai recent și mai puternic antibiotic de pe piață pentru infecții banale, pregătind rezistența de mâine la aceste antibiotice; în fine, pacienții citesc pe internet și se cred mai cunoscători decât medicii lor, adesea optând pentru evitarea oricărei antibioticoterapii, chiar atunci când aceasta este de neevitat. Dezbaterea lansată de „Viața medicală“ în acest număr special este, de aceea, binevenită.
     Aparatul digestiv este cel care intră primul în contact cu antibioticele, la administrarea lor orală, astfel că e important să se cunoască relația dintre flora bacteriană intestinală, antibiotice și infecții intestinale. Dar, înainte de a discuta despre antibioticele introduse în tubul digestiv, este nevoie să prezentăm „peisajul“ bacteriologic al lumenului tubului digestiv așa cum este el înainte de administrarea de antibiotice.

 

Flora microbiană intestinală normală și patologică

 

     Se numește floră din cauza dispoziției de aspect floral pe plăcile de mediu, așa cum se izolau bacteriile în medicina clasică. Ea este analizată în prezent prin teste de amplificare genomică și secvențiere a 16rARN. În prezent, pentru flora microbiană se folosește denumirea de microbiom, atunci când se face referire la totalitatea genomurilor microbiene detectate, și microbiotă, atunci când se face referire la totalitatea organismelor bacteriene. Schimbarea în tehnicile de izolare a microbilor din tubul digestiv a determinat schimbarea cunoștințelor clasice privind speciile care colonizează tubul digestiv.
     Tubul digestiv este steril la naștere, dar se colonizează în primele săptămâni de viață, începând cu cavitatea bucală. Nou-născuții pe cale vaginală prezintă colonizarea tubului digestiv mai rapid decât nou-născuții prin cezariană. Ulterior, flora intestinală se menține constantă în tubul digestiv, cu schimbări ocazionate de dietă, stare de nutriție și tip de alimentație.
     Multă vreme s-a crezut că stomacul ar fi steril, datorită mediului acid și peristaltismului cu rol de clearance. Odată cu punerea în evidență a Helicobacter pylori și a altor specii în mucoasa gastrică și duodenală, mitul stomacului steril a fost spulberat. Densitatea bacteriilor crește dinspre stomac-duoden spre jejun-ileon, devenind maximă în colon (tabelul 1). (…)

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC