Newsflash
Ars Medici

Alimentația și ideile antivacciniste

de Dr. Iulian Agripa NAICU - dec. 18 2015
Alimentația și ideile antivacciniste
     Nici o singură zi nu trece fără ca măcar unul dintre pacienții mei să îmi ceară părerea despre unele sfaturi pentru menținerea sănătății și prevenirea îmbolnăvirii, îngrijorat fiind de informațiile din reclame sau din unele emisiuni TV pe teme medicale. Având cunoștințe medicale evident precare, prezentatorii acestor informații au unicul scop de a face vandabile suplimentele alimentare sau produsele naturiste prezentate drept panaceu, care te scapă de orice suferință prezentă sau potențială.
     Formatul emisiunilor medicale ar trebui reglementat astfel încât prezentatorul să fie obligat să invite mai mulți specialiști care să discute pe aceeași temă, nu doar unul singur, ale cărui opinii să nu poată fi combătute. Ca argument, voi da exemplu efectele afirmațiilor unui medic invitat la o emisiune TV recentă. Acesta își manifestă cu vehemență părerea că vaccinarea copiilor nu numai că ar fi inutilă, dar este de-a dreptul periculoasă. Medicul aducea în discuție unele probleme ale activității de vaccinare a populației, care pot fi pertinente pentru încercarea de îmbunătățire a vaccinării, dar nu pentru a concluziona că vaccinarea este periculoasă. 
     Ideile antivacciniste sunt de multe ori lipsite de argumente. De exemplu, nu este deloc relevantă constatarea unui număr relativ important de suferințe ADHD la copiii vaccinați, atâta timp cât nu se folosesc în cercetare loturi comparative, numeric egale, de copii vaccinați și nevaccinați. Mai mult, deși simptomele bolii sunt clar definite în DSM 5, numai pedopsihiatrii (de regulă, în număr mic în majoritatea țărilor) pot pune cu exactitate acest diagnostic. Criteriul prezenței simptomatologiei până la vârsta de 9 ani este contestată de unii psihiatri, care afirmă că afecțiunea poate debuta și la adult și este de așteptat ca progresele medicinii să pună în evidență și o posibilă defecțiune genetică, în cazul ADHD. Medicii ar trebui să se ferească de aducerea în discuție a acestei probleme în fața unui auditoriu a cărui atitudine poate fi ușor influențată în sens negativ, prin argumente deloc pertinente uneori.
     Într-o altă emisiune TV recentă, invitatul, medic prezentat ca având mai multe specializări, afirmă printre altele că adulții nu ar trebui să consume lapte, pentru că acest aliment ar putea favoriza cancerul. În emisiune, medicul invitat evoca un studiu efectuat la Harvard în 2013, însă nu ținea cont de faptul că metaanalizele care folosesc date și studii pe sute de mii de oameni, timp de zeci de ani, oferă adesea rezultate contradictorii. După câteva zile de la emisiune, un reprezentant al fermierilor, contrariat de această idee, a amenințat cu deschiderea unui proces.
     Nu știm dacă în studiul realizat la Harvard s-a ținut cont de sursa alimentelor și modul lor de pregătire, alimentele asociate, condițiile climatice și nu în ultimul rând de moștenirea genetică. O altă problemă o reprezintă subraportarea părtinitoare în cercetare, cu supraestimarea beneficiilor și subestimarea prejudiciului, în trialuri subvenționate (direct sau prin fundații camuflate) de producătorii de alimente industriale, suplimente alimentare sau medicamente.
     Suspiciuni ridică și ghidurile de alimentație serioase, care schimbă unele recomandări de la o ediție la alta. Este suficient exemplul ghidului Departamentului de agricultură al SUA (USDA), publicat inițial în anul 1992 sub numele de „Piramida alimentară“ și revizuit în anul 2005, sub numele de „Piramida mea“. Printre altele, ghidul nu mai menține în prezent recomandarea de a se consuma zilnic trei cești de lapte integral pentru a se asigura necesarul de calciu, indicând laptele (semi) degresat.
     Revenind la discuția televizată menționată mai sus, invitatul (apologet al dietei vegan) nu a avut un preopinent care să-i contrazică multe dintre „osanalele“ ridicate tipului de nutriție vegan. Ca fiziolog de formație, nu pot fi de acord cu restricțiile alimentare impuse de dieta vegan, ci dimpotrivă, acord credibilitate „Piramidei Harvard“ care – contrar ghidurilor USDA – admite că și în cazul dietei complete, mai ales la vârstnici, se impune un aport suplimentar de calciu, alte minerale și multivitamine.

 

 
 

Medicii de familie, dar și cei de alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe