Nici
o singură zi nu trece fără ca măcar unul dintre pacienții mei să îmi ceară
părerea despre unele sfaturi pentru menținerea sănătății și prevenirea
îmbolnăvirii, îngrijorat fiind de informațiile din reclame sau din unele
emisiuni TV pe teme medicale. Având cunoștințe medicale evident precare,
prezentatorii acestor informații au unicul scop de a face vandabile
suplimentele alimentare sau produsele naturiste prezentate drept panaceu, care
te scapă de orice suferință prezentă sau potențială.
Formatul
emisiunilor medicale ar trebui reglementat astfel încât prezentatorul să fie
obligat să invite mai mulți specialiști care să discute pe aceeași temă, nu
doar unul singur, ale cărui opinii să nu poată fi combătute. Ca argument, voi
da exemplu efectele afirmațiilor unui medic invitat la o emisiune TV recentă.
Acesta își manifestă cu vehemență părerea că vaccinarea copiilor nu numai că ar
fi inutilă, dar este de-a dreptul periculoasă. Medicul aducea în discuție unele
probleme ale activității de vaccinare a populației, care pot fi pertinente
pentru încercarea de îmbunătățire a vaccinării, dar nu pentru a concluziona că
vaccinarea este periculoasă.
Ideile
antivacciniste sunt de multe ori lipsite de argumente. De exemplu, nu este
deloc relevantă constatarea unui număr relativ important de suferințe ADHD la
copiii vaccinați, atâta timp cât nu se folosesc în cercetare loturi
comparative, numeric egale, de copii vaccinați și nevaccinați. Mai mult, deși
simptomele bolii sunt clar definite în DSM 5, numai pedopsihiatrii (de regulă,
în număr mic în majoritatea țărilor) pot pune cu exactitate acest diagnostic.
Criteriul prezenței simptomatologiei până la vârsta de 9 ani este contestată de
unii psihiatri, care afirmă că afecțiunea poate debuta și la adult și este de
așteptat ca progresele medicinii să pună în evidență și o posibilă defecțiune
genetică, în cazul ADHD. Medicii ar trebui să se ferească de aducerea în
discuție a acestei probleme în fața unui auditoriu a cărui atitudine poate fi
ușor influențată în sens negativ, prin argumente deloc pertinente uneori.
Într-o
altă emisiune TV recentă, invitatul, medic prezentat ca având mai multe
specializări, afirmă printre altele că adulții nu ar trebui să consume lapte,
pentru că acest aliment ar putea favoriza cancerul. În emisiune, medicul
invitat evoca un studiu efectuat la Harvard în 2013, însă nu ținea cont de
faptul că metaanalizele care folosesc date și studii pe sute de mii de oameni,
timp de zeci de ani, oferă adesea rezultate contradictorii. După câteva zile de
la emisiune, un reprezentant al fermierilor, contrariat de această idee, a
amenințat cu deschiderea unui proces.
Nu
știm dacă în studiul realizat la Harvard s-a ținut cont de sursa alimentelor și
modul lor de pregătire, alimentele asociate, condițiile climatice și nu în
ultimul rând de moștenirea genetică. O altă problemă o reprezintă subraportarea
părtinitoare în cercetare, cu supraestimarea beneficiilor și subestimarea
prejudiciului, în trialuri subvenționate (direct sau prin fundații camuflate)
de producătorii de alimente industriale, suplimente alimentare sau medicamente.
Suspiciuni
ridică și ghidurile de alimentație serioase, care schimbă unele recomandări de
la o ediție la alta. Este suficient exemplul ghidului Departamentului de
agricultură al SUA (USDA), publicat inițial în anul 1992 sub numele de
„Piramida alimentară“ și revizuit în anul 2005, sub numele de „Piramida mea“.
Printre altele, ghidul nu mai menține în prezent recomandarea de a se consuma
zilnic trei cești de lapte integral pentru a se asigura necesarul de calciu,
indicând laptele (semi) degresat.
Revenind
la discuția televizată menționată mai sus, invitatul (apologet al dietei vegan)
nu a avut un preopinent care să-i contrazică multe dintre „osanalele“ ridicate
tipului de nutriție vegan. Ca fiziolog de formație, nu pot fi de acord cu
restricțiile alimentare impuse de dieta vegan, ci dimpotrivă, acord
credibilitate „Piramidei Harvard“ care – contrar ghidurilor USDA – admite că și
în cazul dietei complete, mai ales la vârstnici, se impune un aport suplimentar
de calciu, alte minerale și multivitamine.