Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Alegerea antibioticelor în urosepsis

Viața Medicală
Dr. Ştefan GUTUE vineri, 4 decembrie 2015
     Imediat după prelevarea de probe microbiologice din urină și sânge, este necesară începerea tratamentului antibiotic empiric cu spectru larg, parenteral. Administrarea unui antimicrobian eficient în prima oră de hipotensiune arterială documentată a fost asociată cu o rată de supraviețuire de 80% într-un studiu de cohortă retrospectiv (1).
     Tratamentul empiric cu antibiotice trebuie să urmeze anumite reguli (2), care se bazează pe spectrul bacterian cel mai probabil și mai frecvent întâlnit în patologia urologică, ratele de rezistență specifice instituționale și cerințele fiecărui pacient.
     Spectrul bacterian în urosepsis poate consta în 50% din cazuri din E. coli, 15% Proteus spp., Enterobacter 15% și Klebsiella spp., 5% P. aeruginosa și 15% bacterii Gram-pozitive, în conformitate cu diferitele studii de supraveghere (3). Candida spp. și Pseudomonas spp. apar frecvent ca agenți cauzali în urosepsis când gazda este imunocompromisă (4). Pentru pacienții cu infecții de tract urinar dobândite în comunitate, E. coli și alte enterobacterii pot fi agenți patogeni predominanți.
     În funcție de modelele de susceptibilitate, alegerea inițială o constituie o cefalosporină de generația a treia, piperacilina în combinație cu un inhibitor de betalactamază sau fluorochinolonele, de exemplu ciprofloxacina sau levofloxacina. Excepție fac situațiile cu o rată ridicată (peste 10%) de rezistență a enterobacteriaceelor la betalactamaze cu spectru extins (ESBL) sau rată mare (peste 10%) de E. coli rezistente la fluorochinolone, când terapia empirică inițială necesită asocierea cu un aminoglicozid sau carbapenem.
     În cazul în care răspunsul este parțial sau chiar absent în urosepsisul secundar (pacienți infectați frecvent cu germeni nosocomiali, mai ales după intervenții chirurgicale urologice), o cefalosporină de generația a treia sau piperacilina cu inhibitori de betalactamază în combinație cu un aminoglicozid sau o bază de carbapenem pot fi necesare pentru a acoperi un spectru mai larg de bacterii. În cazul în care pacientul are un istoric infecțios îndelungat (frecvent pacienți purtători de catetere uretrovezicale), atunci antibioticele la care este cunoscută rezistența ar trebui evitate.
     Dozarea corectă trebuie să ia în calcul circulația sistemică alterată, în special pe cea renală. Volumul de distribuție crescut ca urmare a edemului din sepsis va duce la sube­xpunerea antibioticului, în special pentru antimicrobienele hidrofile precum betalactaminele și aminoglicozidele, care prezintă un volum de distribuție limitată în principal în spațiul extracelular (5). Sepsisul poate provoca insuficiențe multiple de organ, frecvent hepatic sau renal, determinând scăderea clearance-ului medicamentelor antibacteriene.
     Ca măsuri administrative pe termen lung pentru scăderea tulpinilor multiplu rezistente, este necesară o bună comunicare între departamente (laborator și diferitele secții medicale) pentru identificarea germenilor cu potențial de rezistență multiplă. De multe ori, în spitale, de teama diferitelor sancțiuni, rezultatele testării microbiologice din diferite secții sunt ascunse, o practică periculoasă, care poate pune în pericol nu doar pacienții, ci mai ales personalul medical care intră în contact zilnic cu mediul respectiv.
Bibliografie

1. Singh N, Yu VL. Rational empiric antibiotic prescription in the ICU. Chest. 2000 May;117(5):1496-9

2. Kumar A et al. Duration of hypotension before initiation of effective antimicrobial therapy is the critical determinant of survival in human septic shock. Crit Care Med. 2006 Jun;34(6):1589-96

3. Menninger M. Urosepsis, klinik, diagnostik und therapie. In: Hofstetter A (ed). Urogenitale Infektionen. Springer,1998

4. Johansen TE et al. Hospital acquired urinary tract infections in urology departments: pathogens, susceptibility and use of antibiotics. Data from the PEP and PEAP-studies. Int J Antimicrob Agents. 2006 Aug;28 Suppl 1:S91-107

5. Pea F et al. Antimicrobial therapy in critically ill patients: a review of pathophysiological conditions responsible for altered disposition and pharmacokinetic variability. Clin Pharmacokinet. 2005;44(10):1009-34

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC