Newsflash
Ars Medici

Actualităţi în gripă

de - mai 2 2012
Actualităţi în gripă

Beneficii limitate ale vaccinului antigripal la persoanele în vârstă

   Un studiu publicat recent sugerează că vaccinurile gripale standard produc doar reduceri modeste ale riscului de spitalizare sau deces la persoanele în vârstă. O echipă de cercetare de la Universitatea din Toronto a analizat relaţia dintre vaccinarea împotriva gripei şi efectele acesteia la persoanele în vârstă din Ontario, pe durata a nouă sezoane de gripă. Vaccinarea a fost asociată cu o reducere de 6% a mortalităţii de toate cauzele în timpul sezoanelor de gripă, dar această diferenţă nu a fost semnificativă statistic.
   Beneficiile documentate ale vaccinarii împotriva gripei a persoanelor  în vârstă au fost reduse în ultimii ani. După cum se menţionează în noul raport, studiile anterioare  observaţionale au sugerat faptul că vaccinurile gripale au redus mortalitatea de toate cauzele în timpul iernii la persoanele în vârstă la cca 50%. Dar cercetatorii au subliniat faptul că gripa  explică mai puţin de 10% din decese în timpul iernii, ceea ce face ca un astfel de beneficiu  atât de mare să fie  de necrezut.
   În plus, unii cercetătorii au adunat diverse dovezi că multe din beneficiile vaccinării împotriva gripei la cei în vârstă, prezentate în studiile  observaţionale, se referă de fapt la un „efect de utilizator sănătos“, în sensul că  persoanele care s-au vaccinat par să fie mai sănătoase decât cele care nu se vaccinează, ceea ce face ca rezultatele studiului să fie în favoarea eficacităţii vaccinului. Această interpretare este susţinută  de un studiu în care beneficiile majore aparente  ale vaccinării au fost observate chiar şi atunci când nu a circulat gripa, aşa cum s-a arătat în comentariul care a însoţit noul studiu.
   Datorită efectului de utilizator sănătos şi dificultăţilor legate de acesta, mai multe echipe de cercetare au  folosit metode speciale pentru a elimina sau a controla diferenţele neobservate dintre grupurile vaccinate şi nevaccinate de persoane în vârstă.
   Echipa de cercetare din Toronto a folosit date  cu privire la asocierea dintre vaccinarea antigripală şi efectul acesteia asupra stării  de sănătate a persoanelor în vârstă din  Ontario, în cursul a 9 sezoane de gripă (2000/2001 – 2008/2009). Analiza a inclus aproximativ 1,4 milioane de oameni în fiecare sezon. Investigatorii au folosit acoperirea vaccinală  a persoanelor în vârstă în fiecare localitate ca variabilă instrumentală (VI). Analiza VI se comportă ca o randomizare naturală a pacienţilor în  grupuri regionale de vaccinare, în care diferă probabilitatea lor de a primi vaccin împotriva gripei. Spre deosebire de randomizare, diferenţa în probabilitatea de tratament nu este 100%, şi se poate explora, dar nu se poate  dovedi faptul că grupurile sunt similare în  ceea ce priveşte caracteristicile nemăsurabile ale pacientului.
   Cercetătorii au determinat variabila instrumentală a acoperirii vaccinale a pacienţilor din 385 de localităţi (Ontario) pentru fiecare sezon de gripă. Datele lor au inclus 12,6 milioane de persoane supravegheate în sezonul de gripă, cu 130.532 de decese şi  62.913 de spitalizări pentru pneumonie şi gripă în timpul sezoanelor de gripă. Media acoperirii vaccinale a fost de 58,2%.
   Echipa de cercetare a efectuat o analiză convenţională şi o analiză VI şi a comparat rezultatele. Analiza convenţională a implicat o regresie logistică cu ajustare pentru diferenţele dintre grupurile vaccinate şi nevaccinate, la mai multe variabile, inclusiv demografice, alte boli, utilizarea de medicamente şi utilizarea de asistenţă medicală. Această metodă a arătat că vaccinarea a fost asociată cu o reducere de 33% a mortalităţii în timpul sezonului de gripă şi cu o reducere de 15%, după sezonul de gripă. În schimb, analiza VI, care a inclus o ajustare pentru aceleaşi variabile ca şi analiza convenţională, a asociat vaccinarea cu o reducere nesemnificativă, de 6%, a mortalităţii în timpul sezonului de gripă şi cu o creştere de 13%  a riscului, după sezonul de gripă.
   Pentru efectul combinat asupra deceselor sau a spitalizărilor pentru pneumonie sau gripă, metoda convenţională a arătat o reducere de 26% a riscului în timpul sezonului de gripă şi o reducere de 12% după sezon. Analiza VI a indicat o scădere de 14% a riscului în timpul sezonului de gripă şi o creştere nesemnificativă (2%) a riscului după sezonul de gripă.
    Concluzia – vaccinurile gripale nu pot reduce mortalitatea prin toate cauzele în rândul persoanelor în vârstă în timpul sezonului de gripă, dar pot reduce ratele combinate ale deceselor şi spitalizărilor prin pneumonie şi gripă.
   Ei au observat că rezultatele analizei lor VI sunt similare cu rezultatele a două alte studii recente, care au implicat utilizarea unei noi tehnici, numită regresie logistică centrată pe caz, pentru a reduce erorile în evaluarea efectelor vaccinării antigripale la persoanele în vârstă.
   Unul dintre acestea, publicat în 2009, a arătat o scădere semnificativă de 4,6% a mortalităţii populaţiei din California, pe o perioadă de 10 ani. Alt raport, publicat în 2010, a citat o reducere semnificativă de 8,5% a spitalizărilor prin  pneumonie şi gripă în California de Nord la persoanele în vârstă, pe o perioadă de 11 ani.
   Autorii canadieni consideră că în contextul în care analiza VI  nu evidenţiază nicio  reducere a spitalizărilor sau a deceselor după sezonul de gripă, acest fapt este în conformitate cu ceea ce era de aşteptat şi, prin urmare, reflectă bine valabilitatea metodei. Pe de altă parte, ei sugerează că o creştere de 13% a  riscului  de mortalitate prin toate cauzele  după sezonul de gripă ar putea însemna că au mers prea departe în efortul lor de a elimina erorile. Descoperirea „a fost neaşteptată şi ridică posibilitatea  subestimării  adevăratei eficacităţi a vaccinului gripal pentru acest  efect“.
   Cercetătorii recunosc unele limite ale analizei lor. Una este faptul că aproximativ 25% din dozele de vaccin  gripal administrate persoanelor în vârstă nu au fost înregistrate în baza de date folosită, şi acest lucru poate fi favorabil  pentru concluziile lor faţă de o eficienţă mai mică a vaccinării. Un al doilea dezavantaj este faptul că nu avut date specifice – cauzele  de mortalitate şi nu au putut folosi  datele de spitalizare pentru pneumonie şi gripă sau de mortalitate prin  boli respiratorii, ca rezultate specifice.
   Unii specialişti cred că este nevoie de cercetări pentru dezvoltarea  altor vaccinuri, cum ar fi cel cu doze mari de antigen viral, disponibil în prezent în SUA, care ar putea oferi beneficii mai mari la persoanele în vârstă.

Oseltamivir – eficace în gripa sezonieră

   Un studiu de fază IV multicentric prospectiv a evaluat eficacitatea unei noi formulări bioechivalente de oseltamivir pentru tratamentul gripei A, B şi A/H1N1-2009, în timpul sezonului 2010–2011.
   S-au comparat semnele şi simptomele a 300 de copii şi adolescenţi care s-au prezentat la trei la spitale universitare cu boală asemănătoare gripei (ILI), între ianuarie şi martie 2011. S-au recoltat secreţii nazale de la toţi şi s-au testat, prin RT-PCR, pentru virusurile gripale. După randomizare, jumătate din participanţi au primit oseltamivir, iar ceilalţi au fost sub observaţie ca martori. Patruzeci de pacienţi, urmăriţi pentru gripă înainte de studiu, au fost, de asemenea, incluşi în evaluare. Gripa a fost confirmată (prin RT-PCR) la 129 de copii, din care la 71 s-a administrat oseltamivir. Durata febrei, a tusei, congestiei nazale şi rinoreei a fost semnificativ mai mică la pacienţii trataţi cu oseltamivir, comparativ cu cei netrataţi. Iniţierea precoce a tratamentului cu oseltamivir (în 48 de ore de la debutul simptomelor) a fost asociată cu rezultate mai bune, precum şi cu o recuperare mai rapidă comparativ cu terapia iniţială după 48 de ore. 37 de pacienţi (28,7%) au avut gripă A/H1N1, 44 (34,1%) – gripă A, 46 (35,7%) – gripă B, unul (0,8%) – gripă A plus gripă A/H1N1, şi unul (0,8%) – gripă A plus gripă B. La compararea duratei simptomelor în funcţie de diferitele tipuri de virus, s-a observat o diferenţă semnificativă statistic numai la pacienţii cu gripă B, care au avut o durată mai lungă de tuse, congestie nazală şi rinoree. Concluziile cercetării au fost că oseltamivir este un tratament eficient pentru gripa sezonieră şi gripa A/H1N1-2009 şi că acesta ar trebui iniţiat imediat, fără a aştepta confirmarea de laborator a diagnosticului.  (Informaţii preluate din Buletinul de actualităţi săptă­mânale al Institutului Cantacuzino şi prelucrate de dr. Maria Dragotă)

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe