Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Abordarea integrată a bolilor intestinale inflamatorii

Viața Medicală
Dr. Daniela-Ligia MOȘNEAGA miercuri, 1 noiembrie 2017
     Nevoia de îngrijiri medicale primare de calitate este un deziderat al medicilor de familie din întreaga lume. Schimbarea rolului medicinei de familie în sistemul medical trebuie să vină nu doar prin noi politici de sănătate, ci și prin asumarea unui rol în cercetare, inovare și colaborare cu specialiștii. Fragmentarea îngrijirilor medicale în cadrul sistemului, între îngrijirile primare–specialiști–spital este în detrimentul pacientului. Acest parteneriat trebuie regândit, ca și relația pacient–cabinet și cabinet–specialiști.
     Pe de altă parte, toți pacienții trebuie să aibă acces la aceleași îngrijiri de bază – indiferent că ne referim la prevenție, afecțiuni acute, spitalizare pentru boli cronice, tulburări mintale sau acces la medicație. Toate tipurile de îngrijire au o relație importantă cu îngrijirea din medicina primară. Colaborarea medicului de familie cu specialistul este limitată uneori la referirea pacientului printr-un simplu și laconic bilet de trimitere și/sau la primirea unei scrisori medicale – generoasă în amănunte sau indescifrabilă. Regândirea acestei relații poate fi un prim pas spre schimbare, spre repoziționarea noastră ca profesioniști.
     O asemenea colaborare cu medicii de familie a fost solicitată de cei care au implementat proiectul înființării unor centre de excelență pentru boli inflamatorii intestinale. Ideea din spatele acestor centre a fost de a oferi pacienților metode noi de diagnostic, optimizarea tratamentului, un program mai bun de screening pentru cancerul colorectal și examene histopatologice specializate. În aceste centre, evaluarea completă a pacientului este făcută de gastroenterologi cu experiență în acest tip de patologie, antrenați în cele mai noi tehnici de endoscopie. Primul astfel de centru pentru îngrijiri multidisciplinare a fost lansat în mai 2017 la Institutul Clinic Fundeni.
     Obiectivele acestui program de colaborare vizează îmbunătățirea diagnosticării și a managementului cazurilor, sensibilizarea medicilor de familie și a pacienților pentru recunoașterea acestui tip de afecțiuni și creșterea accesului pacienților la noile terapii.
     Medicul de familie va trebui să identifice cazurile cât mai devreme și să le trimită la specialiștii din centre. Pentru a face asta, trebuie să recunoască semnele clinice, manifestările extraintestinale, să depisteze prezența sindromului inflamator și a antecedentelor heredocolaterale. După confirmarea diagnosticului și inițierea tratamentului, la revenirea pacientului în îngrijirea primară, se va continua prin urmărirea dietei, a complianței la tratament, apariția reacțiilor adverse la medicație, apariția unor noi puseuri de boală și vaccinări necesare.
     Temporizarea prelungită a cazurilor prin nerecunoașterea semnelor bolii duce la o întârziere în diagnostic estimată la unu-doi ani, ceea ce face ca aceste cazuri să ajungă la complicații ce vor afecta calitatea vieții pacienților, crescând nevoia de intervenții chirurgicale repetate. Colaborarea dintre medicii de familie și specialiști va ameliora calitatea vieții acestor pacienți, al căror număr este în creștere.

 

Bolile inflamatorii intestinale

 

     Bolile inflamatorii intestinale (BII), din care fac parte boala Crohn (BC) și rectocolita ulcerohemoragică (RCUH), sunt boli cronice manifestate prin diaree, rectoragii, dureri abdominale, incontinență, scaune imperioase, pierdere în greutate, denutriție, anemie, oboseală. Aceste afecțiuni pot avea un impact major asupra vieții personale și profesionale, dar printr-un diagnostic corect, precoce, urmat de tratament adecvat, acești pacienți pot aspira la o viață normală.
     Deși BII pot apărea la orice vârstă, cele mai multe cazuri debutează la persoane tinere, cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani. BII rezultă din interacțiunea complexă dintre predispoziția genetică a individului și factorii de mediu, îndeosebi dieta (dieta săracă în fructe și vegetale proaspete, alimentele supraprocesate, alimentația tip fast-food etc.).
     Orice persoană care dezvoltă scaune cu sânge, mucus și puroi, frecvente, apărute atât ziua, cât și noaptea, dureri abdominale, febră, pierderea apetitului sau scădere în greutate pe o perioadă mai lungă de patru săptămâni trebuie să se prezinte de urgență la medic. Pacienții pot trece prin mai multe evaluări medicale înainte de a se stabili diagnosticul, deoarece simptomele BII sunt asemănătoare celor întâlnite în alte afecțiuni ale tractului gastrointestinal. Netratate și necontrolate, BII evoluează în pusee de activitate inflamatorie, adeseori complicate cu stenoze/ocluzie, malabsorbție și malnutriție, fistule și abcese. Pe termen lung  poate apărea cancerul colorectal. Peste 50% din pacienții cu BII necesită intervenții chirurgicale, uneori multiple, pentru tratamentul complicațiilor sau controlul bolii. 53% din pacienții cu BC necesită o spitalizare în decurs de zece ani de la diagnostic, 30–50% din pacienți au nevoie de o intervenție chirurgicală și până la 20% necesită o a doua operație în interval de cinci-zece ani. Aproximativ 20–40% din pacienții cu BII prezintă numeroase complicații extraintestinale sau afecțiuni asociate ale ochilor, articulațiilor sau pielii, ce conferă un caracter complex cazurilor.

 

Afecțiuni incurabile, dizabilitante

 

     RCUH și BC sunt afecțiuni incurabile, dizabilitante și costisitoare, atât la nivel individual, cât și la nivelul societății. De cele mai multe ori, sunt diagnosticate tardiv și tratate suboptimal, ceea ce duce la complicații, afectarea capacității de muncă și calității vieții. În România, aproximativ 15.000 de pacienți sunt diagnosticați cu RCUH sau BC, dintre care peste 1.500 sunt cuprinși în Registrele Naționale IBD Prospect și EPIROM. Înregistrarea prospectivă a cazurilor în aceste baze de date a arătat o creștere de opt-zece ori a frecvenței acestor afecțiuni în ultimul deceniu, în special la copii, adolescenți și adulți tineri, ca urmare a modificării stilului de viață (dieta hipercalorică, supraprelucrată, bogată în dulciuri rafinate, alimentele conservate, semipreparate, prăjite, reducerea consumului de fructe și legume crude etc.).
     Studiile efectuate pe populația din România au arătat o frecvență mai mare a BC în sud-vestul țării și a RCUH în nord-estul țării. Impactul acestor afecțiuni este major, deoarece interesează în principal populația tânără, activă socioprofesional, din categoria de vârstă 20–40 de ani.
     În prezent, atât pacienții cu BII, cât și medicii acestora se confruntă cu provocări majore, ce includ: inconsistența în aplicarea protocoalelor de diagnostic și tratament, diagnosticul tardiv și trimiterea cu întârziere către centrele specializate, precum și absența facilităților destinate tratamentului complex al bolii (comorbidități, condiții asociate – denutriție, depresie, anxietate, anemie, boală osoasă, complicații oftalmologice, articulare, dermatologice etc.). Acesta este motivul pentru care s-a considerat oportună înființarea unor centre dedicate îngrijirii integrate, multidisciplinare a acestor pacienți.
     Factori de risc pentru apariția bolilor inflamatorii intestinale includ: fumatul, existența unui istoric de gastroenterite infecțioase, uzul îndelungat de antibiotice sau antiinflamatoare nesteroidiene, consumul de alimente intens procesate, exces de glucide, proteine, deficit de fibre, stresul psihoemoțional, depresia. Pentru a scădea intervalul între debutul simptomatologiei și confirmarea diagnosticului, s-au trasat următorii parametri ce cresc suspiciunea de BII și orientează pacientul către gastroenterolog: diaree nocturnă, prezența de produse patologice în scaun, o scădere ponderală >5%, durere abdominală cronică, febră ușoară, afectare perianală cronică (fisuri, fistule, abcese recidivante), asocierea manifestărilor extraintestinale (articulare, oculare, cutanate), rude de gradul I cu BII și sindrom inflamator asociat tulburărilor de tranzit sau durerii abdominale.
     Diagnosticul și tratamentul BII presupune o abordare integrată și multidisciplinară, echipa având nevoie de următorii specialiști: medic gastroenterolog, endoscopist, ecoendoscopist, radiolog (cu specializare în radiologie intervențională), medic anatomopatolog, chirurg, proctolog, reumatolog, pneumolog și psiholog.
     Pacienții cu diagnostic confirmat de BII necesită urmărire medicală periodică. Trebuie respectate indicațiile terapeutice, dietetice și nutriționale, trebuie urmărită complianța acestora referitor la recomandarea de oprire a fumatului, precum și posibila apariție a reacțiilor adverse asociate tratamentului. De asemenea, detectarea puseelor de activitate a bolii sau a complicațiilor (stenoze, abcese, fistule, suprainfecții cu Clostridium difficile, CMV etc.) trebuie să fie făcută cât mai rapid. De aceea este important ca medicii de familie să cunoască criteriile de risc pentru existenta unei BII și să trimită rapid acești pacienți către specialistul gastroenterolog pentru diagnostic și recomandări terapeutice adecvate.

 

Medicii de familie, dar și cei de alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa  inprimalinie@viata-medicala.ro

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC