La începutul lunii iulie, Amfiteatrul Institutului Clinic Fundeni a găzduit sesiunile ştiinţifice prin care s-a marcat pentru prima dată, Ziua Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu“. Programul s-a desfăşurat sub egida Institutului şi a Academiei de Ştiinţe Medicale, avându-l ca director de simpozion pe prof. dr. C. Macarie, fiind coordonat de un comitet ştiinţific alcătuit din prof. dr. E. Apetrei – vicepreşedinte al A.Ş.M., prof. dr. Carmen Ginghină, prof. dr. V. Iliescu, prof. dr. C. Macarie – managerul Institutului, conf. dr. B. Bubenek, conf. dr. I. Coman, conf. dr. D. Filipescu – director de cercetare-dezvoltare, conf. dr. H. Moldovan.  

     Tema generală, „Actualităţi în abordarea complexă a pacientului cardiac“, a reunit cardiologi clinicieni, intervenţionişti, chirurgi cardiovasculari, radiologi, anestezişti. S-au abordat teme legate de insuficienţa cardiacă acută, terapia intervenţională şi chirurgicală a pacientului cardiovascular, imagistica pacientului cardiac.
      Sesiunile au cuprins lucrări elaborate de medicii din Institut şi au fost comentate de grupuri de experţi care au inclus şi personalităţi ale cardiologiei din alte clinici şi spitale (prof. dr. R. Deac, prof. dr. G. Tinică, prof. dr. M. Cinteză, prof. dr. I. Bruckner, prof. dr. Doina. Dimulescu, dr. S. Moţ, dr. I. Nedelciuc).
      Prima sesiune, Insuficienţa cardiacă acută, l-a avut ca moderator pe dl prof. dr. C. Macarie şi a cuprins următoarele lucrări: „Evoluţia conceptelor în sindroamele de insuficienţă cardiacă acută“ (C. Macarie), „Decizii dificile în terapia pacientului cu ICA“ (Daniela Filipescu, M. Luchian), „Asistarea circulatorie postchirurgie cardiacă“ (B. Bubenek, I. Miclea), Tratamentul chirurgical în ICA: „Corecţia regurgitării mitrale acute“ – R. Vasile, „Corecţia regurgitării aortice acute“ – A. Iosifescu, „Corecţia comunicării interventriculare post-IMA“ – B. Rădulescu.
       Revascularizarea la pacienţii cu risc crescut, sesiune alocată în principal cardiologiei intervenţionale şi moderată de dl prof. dr. E. Apetrei, a abordat atât revascularizarea miocardică („Revascularizarea miocardică la pacienţii cu risc crescut“ – L. Zarma, „Angioplastia coronariană în infarctul miocardic acut STEMI în primele 24 de ore“ – D. Deleanu şi colab), cea periferică („Ischemia critică – experienţa serviciului de chirurgie vasculară în tratamentul chirurgical“ – Marina Păcescu şi colab., „Tratamentul intervenţional în ischemia periferică acută – M. Croitoru“), precum şi „Revascularizarea la pacientul cu afectări vasculare multiple“ (Mihaela Rugină, D. Deleanu, M. Croitoru, E. Apetrei). În cadrul sesiunii, s-a făcut şi o transmisie „live“ din laboratorul de cateterism cardiac a unei proceduri de revascularizaţie intervenţională la un coronarian cu grefoane venoase.
      Cea de-a treia sesiune, moderată de dl prof. dr. V. Iliescu, a fost dedicată sindroamelor aortice acute şi a inclus teme legate de disecţia şi anevrismul de aortă. S-au prezentat atât aspecte de abordare a pacientului: „Protocolul instituţional în abordarea disecţiei de aortă“ (O. Chioncel, A. Carp, H. Moldovan, V. Iliescu, D. Filipescu, B. Bubenek, C. Macarie), „Abordarea perioperatorie a pacientului cu anevrism de aortă abdominală“ (I. Miclea), cât şi teme ce reflectă experienţa Institutului: „Disecţia acută de aortă – Experienţa de 5 ani a Clinicii de Chirurgie Cardiacă şi a Vaselor Mari“ (H. Moldovan), „Endoprotezele aortice“ (V. Iliescu), „Anevrismul de aortă abdominală“ (S. Băilă şi colab.).
      Sesiunea „de seară“, dedicată imagisticii în evaluarea pacientului cardiac, având-o ca moderator pe dna prof. dr. Carmen Ginghină, a fost deschisă de dl prof. dr. E. Apetrei cu o amplă prezentare a metodelor imagistice în cardiologie, de la mecano-fonocardiografie la RMN şi PET: „Imagistica cardiovasculară – evoluţia metodelor“), prilej de a puncta pentru fiecare metodă rolul de deschizători de drum al unor personalităţi din Institut (B. Fotiade, G. Jovin, E. Apetrei) şi din afara acestuia; s-a comentat de asemenea rolul de şcoală, eforturile organizatorice la nivel naţional, în special în privinţa dezvoltării ecocardiografiei.
Dna dr. Ruxandra Jurcuţ a subliniat, în prezentarea sa, gradul în care „Analiza deformării miocardice“ ajută în evaluarea afectării miocardice subclinice, insistând asupra valorii acestei tehnici în depistarea precoce a modificărilor patologice subtile.
Dl conf. dr. I. Coman a trecut în revistă progresele care s-au făcut în ultimii ani prin intermediul imagisticii în „Evaluarea bolilor cardiace congenitale“ – domeniu cu mari dificultăţi de abordare.
Dl dr. R. Ciudin a comentat „Imagistica în electrofiziologie intervenţională“, concentrându-se în special asupra tehnicilor de viitor pentru noi, existente deja în alte părţi de lume.
Aspectele teoretice ale metodelor au fost ilustrate prin prezentări de cazuri. Astfel, dna dr. Carmen Beladan a prezentat un caz de insuficienţă mitrală acută prin ruptură de pilier post-infarct, dl dr. C. Călin un caz de fistulă arteriovenoasă, dna dr. Monica Roşca un caz de cardiomiopatie hipertrofică familială, iar dl dr. A. Călin o disecţie de aortă operată în urmă cu 15 ani, acum complicată prin dehiscenţa protezei.

           O IMAGINE CÂT O MIE DE CUVINTE

      Dna prof. dr. Carmen Ginghină a avut amabilitatea de a detalia, în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“, aspecte legate de sesiunea pe care a coordonat-o:
     – La ora actuală, evaluarea pacientului cardiac nu poate fi concepută fără imagistică; este necesară o ierarhizare a metodelor, o adecvare la fiecare caz în parte?
C.G.: Imagistica este în general în topul investigaţiilor medicale recomandate şi implicit al cheltuielilor. Există un tip de reacţie a organismelor oficiale (stat, societăţi de asigurare) care vor s-o limiteze, în paralel cu alt tip de reacţie, cel al societăţilor profesionale (inclusiv Societatea noastră de Cardiologie), care încearcă să documenteze valoarea imagisticii pe baza evidenţelor din studii clinice, să precizeze gradul de adecvare a unei metode pentru un anumit scop diagnostic şi să elimine investigaţiile non-necesare pe baza ghidurilor de bună practică. Eu am detaliat „Stadiul actual al metodelor imagistice“. Am încercat să evidenţiez locul pe care îl ocupă azi aceste metode. Aşa cum în urmă cu aproape 100 de ani, Alice (personajul lui Lewis Carroll din „Alice în ţara minunilor“) se întreba: „O carte fără poze… la ce foloseşte?“, tot astfel şi noi azi nu putem concepe practica de cardiologie fără „pozele“ de imagistică medicală – uneori lămuritoare pentru diagnostic. Am subliniat importanţa adecvării metodei scopului propus şi existenţa echivalenţei acesteia cu gradarea din ghidurile de practică clinică, dând exemple din experienţa noastră dobândită la patul bolnavului.
    – Nu a fost o sesiune prea densă, prea plină de informaţii tehnice?
C.G.: Cred că am reuşit să „salvez“ sesiunea de o prea mare încărcătură teoretică, fiindcă printre conferinţele notate am introdus patru prezentări de cazuri care au ilustrat ce face imagistica în viaţa reală (cum ne ajută sau nu!). Aceste prezentări au avut un rol dublu: să ilustreze teoria şi să arate, prin tinereţea celor care le-au realizat, că şcoala din Fundeni este activă şi că există deja o generaţie tânără de foarte bun profesionalism care va duce Institutul, Clinica de Cardiologie mai departe. 
   – Există în Institutul Clinic Fundeni o catedră de Imagistică medicală. Care este relaţia Cardiologiei cu specialiştii în Imagistică?
   C.G.: Aţi atins un punct de mare interes. Suntem „în parteneriat“ cu Catedra de Imagistică. De altfel, dl prof. dr. Şerban Georgescu şi dna conf. dr. Ioana Lupescu au fost prezenţi la sesiunea noastră. 
    – Concret, cum este implicată Clinica de Cardiologie pe care o conduceţi, în imagistica la segmentul de bolnavi cardiovasculari pe care îi îngrijiţi?
   C.G.: Clinica de Cardiologie are un adevărat program pe problemă, pe care l-am detaliat în sesiunea în discuţie. În primul rând, comentăm, analizăm, învăţăm împreună ghidurile de Imagistică cardiovasculară la şedinţele noastre de referate. Rezidenţii nostri sunt instruiţi prin cursuri de tomografie computerizată şi rezonanţă magnetică nucleară în Cardiologie, cursuri susţinute de profesionişti în materie. La prezentarea de caz săptămânală în faţa întregii Clinici se comentează locul imagisticii la cazul în discuţie ca metodă de diagnostic, de stratificare a riscului şi de orientare a terapiei. La vizita clinică, respectăm cu rigurozitate prezentarea în secvenţa anamneză/examen clinic/explorări, combătând tendinţa de a trece în primul rând explorările. Suntem organizatorii a două cursuri ale Societăţii de Cardiologie pe temă, respectiv cursul de imagistică la bolnavii cardiaci şi Cursul ECOU (de ecocardiografie). Am redactat o carte de „Imagistică la bolnavii cardiaci – din pagina cărţii la ecranul computerului“; suntem la al treilea volum; cartea are ataşat un CD cu imagistica în dinamică.
     – Cu alte cuvinte, imagistica face parte din viaţa cotidiană a întregii Clinici de Cardiologie, de la începuturi şi până în ziua de azi…
     C.G.: Se poate afirma că sesiunea pe care am structurat-o şi moderat-o la Zilele Institutului „Prof. dr. C. C. Iliescu“ a reflectat ani de muncă şi preocupare pentru această temă a Clinicii noastre de Cardiologie. De altfel, credem în ideea că „o imagine face cât 1.000 de cuvinte“ – desigur cu condiţia ca acestea să nu fie cuvintele anamnezei – fiindcă atunci raportul se schimbă…