Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

A avea grijă de pacienți începe cu a avea grijă de noi

Viața Medicală
Dr. Cătălina PANAITESCU joi, 25 ianuarie 2018
     „Recunoaștem că sistemul de sănătate funcționează irațional. Sunteți afectați de o multitudine de cerințe: documentări și raportări de tot felul, impuse cu o intensitate care vă împinge spre epuizare profesională. Sistemul are tendința de a vă blama, dar noi afirmăm că sindromul de epuizare profesională este o problemă a sistemului de sănătate, nu a individului. Muncim acum să rezolvăm problemele de ansamblu, dar între timp vrem să vă ajutăm nu doar să supraviețuiți în acest sistem nebunesc, ci să existați!”. Am citat din memorie cuvintele dr. Clifton Knight, vicepreședinte al Departamentului de educație al Academiei americane a medicilor de familie (AAFP), rostite într-un context despre care voi vorbi ceva mai încolo.
     Ar fi contat enorm ca un mesaj asemănător să vină și dinspre cei care ocupă funcții de decizie în sistemul de sănătate românesc, ca răspuns la nenumăratele semnale adresate lor de organizațiile medicilor de familie. În absența lui, disperarea ne-a împins în stradă și mai apoi, spre protestul ce a marcat începutul acestui an. Adresez rândurile care urmează colegilor mei, atât celor care s-au raliat deschis acestui protest, cât și celorlalți, despre care știu că nu se simt confortabil cu decizia pe care au luat-o. Și dacă se vor nimeri printre cititori și reprezentanți ai forurilor de decizie din sistemul medical, îi rog să aibă în vedere că nu scriu cu reavoință, ci cu dorința sinceră ca și unii și alții să învățăm din cele întâmplate, astfel încât momentul să însemne începutul unui efort comun de rezolvare a problemelor acumulate la nivelul asistenței medicale primare.
     Un prim pas ar fi analiza cinstită a ceea ce s-a întâmplat, cu identificarea motivațiilor și asumarea comportamentelor, dincolo de orgoliile individuale și instituționale. Pentru că, în final, toată lumea a avut de pierdut, chiar dacă e posibil ca unii să fi gândit că au câștigat. În cele ce urmează vreau să mă refer la una din posibilele urmări și, deoarece sunt medic de familie, mă voi raporta doar la specialitatea mea. Invit însă să scrie în edițiile viitoare ale rubricii, pe oricine are ceva relevant de spus în legătură cu tema enunțată mai sus.
     Starea de sănătate a românilor este precară și acest lucru se vede în statisticile care ne plasează în partea superioară a clasamentelor de morbiditate și mortalitate prin diverse patologii. Deși există numeroși determinanți socio-economici cu rol important în generarea acestei situații, ei sunt, de regulă, eludați, în favoarea unui continuum de acuze adresate sectorului medical. Domeniul asistenței medicale primare nu face excepție și, deși este un sector subfinanțat în mod cronic și cu competențe amputate prin prevederi administrative, el este în permanență acuzat că nu oferă calitate și performanță. În realitate, medicii de familie luptă de aproape două decenii pentru a-și putea face meseria la standardele de calitate garantate de curricula de specialitate din rezidențiat și orele de pregătire din cadrul programelor de educație medicală continuă. Mulți sunt membri în organizații internaționale și au avut ocazia să vadă cum se lucrează în sisteme de sănătate performante, dorindu-și să folosească acasă experiența dobândită acolo. Lipsa de satisfacție vizavi de posibilitatea de a asigura îngrijiri medicale la un înalt standard de calitate se asociază cu o frecvență mai mare a sindromului de epuizare profesională, iar acest lucru a fost dovedit prin studii.
     Sistemele de acreditare ineficiente, de genul celui prezentat la finele anului trecut de Autoritatea de Management al Calității în Sănătate pentru cabinetele de medicină de familie, au și ele un rol în instalarea sindromului de epuizare profesională. Datele cercetărilor de până acum demonstrează că, în cazul în care un astfel de sistem este eficient și are impact asupra stării de sănătate a pacienților, sunt șanse mari ca medicii să le perceapă ca pe un atu în creșterea calității actului medical. În cazul contrar, al unor criterii fără rost, făcute doar pentru a fi bifate pe hârtie și raportate de dragul raportării, activitatea va fi privită doar ca un (alt) obstacol în desfășurarea activității medicale.
     Lipsa de respect, sentimentul că suntem ignorați, faptul că nu putem aplica principiile care ne-au făcut să alegem această specialitate, sunt tot atâtea elemente care contribuie la instalarea sindromului de epuizare profesională și înlocuirea vocației care ne-a determinat să alegem această profesie, cu sentimentul că ceea ce facem acum este o slujbă și atât.
     O altă cauză este deteriorarea legăturii cu pacienții din cauza poverii birocratice și a disfuncționalității cvasicronice a componentei informatice, în contextul ignorării de către administratorii sistemului a atributelor specialității noastre: accesibilitate, comprehensibilitate și continuitate în relația cu pacienții.
     Sunt sceptică în ceea ce privește șansele generației mele de a beneficia, pe parcursul vieții noastre profesionale, de o ameliorare semnificativă a sistemului, dar ceea ce știu cu certitudine este că nu trebuie să ne lăsăm îmbolnăviți de viciile acestuia. Ajung astfel, la contextul în care am întâlnit fragmentul de discurs citat la început și care mi-a inspirat aceste rânduri: anunțul primei conferințe având ca temă „Sănătatea și starea de bine a medicului de familie”, ce urmează să se desfășoare sub egida AAFP în luna aprilie a acestui an. Ideea organizării ei pleacă de la constatarea că un medic de familie mulțumit înseamnă o comunitate mulțumită, iar în termeni de cost-eficiență pragmatismul american nu se dezice și alege să susțină veriga cea mai ieftină de creștere a indicatorilor de sănătate a unei populații: asistența medicală primară.

 

 

Medicii de familie, dar și cei de alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa
inprimalinie@viata-medicala.ro

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC