Apărută la Editura Rentrop & Straton, cartea scrisă de Sergiu Laurian Lupu este una impresionantă, care îi cuprinde în paginile ei pe aproape toţi oamenii de cultură care au activat în domeniul teatrului, filmului și al spectacolului de revistă în secolul XX.

Privită în ansamblu, lucrarea ar putea fi considerată (bineînţeles, păstrând proporţiile) un fel de „biblie” care reunește, poate pentru prima dată, numele celor care au activat cu talent și multă abnegaţie pentru buna educarea și buna dispoziţie a publicului din toată ţara. Majoritatea dintre ei nu mai sunt printre noi sau au plecat spre alte zări.

După o muncă aproape sisifică de câţiva ani, Sergiu Laurian Lupu încearcă să cinstească memoria artiștilor și, mai ales, „faptele lor de arme”: piese de teatru, eseuri, cărţi, cântece, șlagăre, spectacole de televiziune etc. A umblat prin arhive, prin biblioteci. I-a intervievat pe cei care mai trăiesc despre cei care au părăsit această lume sau această ţară și, în final, a scos de sub tipar o carte minunată, fermecătoare care se citește și se răsfoiește cu nesaţ.

La rândul meu, am cunoscut, am colaborat și m-am împrietenit cu mulţi evrei din România. Cea mai de preţ amiciţie a fost cea cu prima mea soţie, regizoarea Ariana Kuhner, cu care am convieţuit doar patru ani, timpul și sărăcia despărţindu-ne. Mai târziu, migrând spre București, la Teatrul de Comedie, într-o zi sfântă, am descoperit pasiunea vieţii mele în persoana actriţei și marionetistei Sara Dan Meerovici, de care doar moartea ei m-adespărţit.

Dacă aș scrie numele tuturor evreilor care mi-au fost prieteni, ar însemna să scriu eu altă carte. Deocamdată îl felicit pe Sergiu Laurian pentru realizare, urându-i sănătate și... cartea să aibă mulţi cititori.