În primul număr din
acest an al revistei ştiinţifice a UMF „Iuliu Haţieganu“, Clujul medical, Alexandru
Tatomir şi colab. abordează impactul stresului şi al glucocorticoizilor asupra
memoriei. Glucocorticoizii reprezintă unul dintre cei mai importanţi „jucători“
în rezistenţa la stres, iar efectele asupra memoriei declarative sunt fie
benefice, fie nocive, în funcţie de timpul de expunere, doză şi tipul
receptorului. Stresul cronic induce disfuncţia axului
hipotalamo-hipofizo-adrenal, ducând la niveluri crescute de glucocorticoizi şi
tulburări ale diferitelor aspecte ale memoriei declarative (verbală, socială,
spaţială), mai ales prin lezarea hipocampului. În amigdală, în special în
complexul bazolateral, efectul este opus – creşterea arborizaţiei dendritice şi
spinogeneza neuronală. Alte articole discută caracteristicile salivei, dieta şi carioreceptivitatea la studenţii
de la medicină dentară; modificarea fluxului venos profund din membrul inferior
în boala aterosclerotică arterială profundă; esofagita erozivă indusă de
medicamente la copii ş.a.
Liliana Rogozea şi
colab. prezintă teza de doctorat în medicină despre Carol Davila, elaborată la
Paris, în 1936, de Joseph Adler, sub coordonarea profesorului Maxime
Laignel-Lavastine. Acesta a deţinut funcţia de secretar general al Societăţii
Internaţionale de Istoria Medicinii, fondată în 1921. Mecanismele patofiziologice
ale morţii prin hipotermie accidentală şi cazul „fetiţei cu chibrituri“ din
povestea lui Hans Christian Andersen sunt descrise de Ionuţ Isaia Jeican –
student la UMF clujeană şi colaborator al săptămânalului nostru.
În nr. 2 din 2014 al
aceleiaşi reviste, Elena Claudia Micu şi Laszlo Irsay discută despre
reabilitarea pacienţilor oncologici cu neuropatii. Mecanismele periferice şi
implicaţiile terapeutice în sindromul intestinului iritabil sunt descrise de
Iulia-Maria Crişan şi Dan Lucian Dumitraşcu. Printre mecanismele periferice
specifice implicate se numără: activarea imună mucosală, creşterea permeabilităţii
intestinale, excesul de acizi biliari, disbioza intestinală. Mai buna înţelegere
a acestor mecanisme poate ajuta dezvoltarea de căi terapeutice noi şi specifice
la aceşti pacienţi. Micro-ARN-urile cu roluri specifice în diabet şi bolile
psihiatrice constituie subiectul articolului semnat de Valentin Rădoi şi colab.
Tulburările tractului digestiv coexistă frecvent cu
afecţiuni psihologice. În prezent, cea mai cuprinzătoare teorie ce explică
interacţiunea între factorii psihologici şi starea fizică este modelul biopsihosocial. Cristina Pojoga şi
Mihaela Fadgyas Stănculete scriu despre abordarea biopsihosocială a tulburărilor
gastrointestinale. Factorii ce trebuie abordaţi de medicul sau echipa
multidisciplinară ce tratează pacientul sunt cei legaţi de boală, de regimul
terapeutic, factorii individuali şi comorbidităţile psihopatologice. Daniela
Petruţa Primejdie, Louise Mallet, Adina Popa şi Marius Traian Bojiţă descriu
abordarea îngrijirii farmaceutice sistematice destinate să crească adecvarea
utilizării medicaţiei de către pacienţii vârstnici.
