„Cum să
fii convingător în discuţia cu pacientul?” La această întrebare pusă chiar în
titlu răspunde prof. dr. Dan L. Dumitraşcu, de la UMF „Iuliu Haţeganu“ din
Cluj-Napoca, în articolul cu care se deschide nr. 58 al periodicului
trimestrial Buletinul Asociaţiei Balint.Comunicarea – căreia principiile balintiene îi acordă o mare atenţie – este
esenţială, căci numai pe această cale medicul obţine cât mai multe informaţii
despre bolnav, şi asigură şi o bună complianţă a acestuia. De aceea medicina
psihosomatică poate fi considerată o „medicină interpersonală“. Care, la rândul
ei, pune mare accent pe o comunicare optimă între medic şi pacient, pe o relaţie
foarte apropiată între cei doi. Prof. dr. D. L. Dumitraşcu mai semnează împreună
cu dr. Lucian Liviu Pop un articol despre „Factori
organici şi psihosociali în dispepsia funcţională“.
O problematică întrucâtva asemănătoare
abordează şi dr. Ovidiu Popa Velea, de la UMF „Carol Davila“ Bucureşti, în articolul„Psychopathology and psychotherapeutical
intervention in type 1 diabetes: particularities, challenges and limits“. E
vorba de identificarea precoce a modificărilor psihologice care apar la aceşti
pacienţi, dar şi de aplicarea creativă a unor variate strategii
psihoterapeutice, precum comunicarea activă cu pacientul, consilierea
psihologică, psihoterapia cognitiv-comportamentală, relaxarea, hipnoza, terapia
familială.
O latură
insolită a teoriei şi – mai ales – a practicii balintiene este relevată în
articolul despre „Metoda Balint în învăţământ,
o modalitate de realizare a muncii în echipă“, semnat de psiholog Butyka
Eniko-Éva, din Cluj-Napoca. Munca în echipă (specifică metodei balintiene) este
o modalitate de a rezolva o multitudine de probleme, inclusiv cele legate de
educaţie, de instruire. Adevărate „studii de caz“ prezintă dr. Simona Trifu, împreună
cu dr. Mihaela Ion şi psih. clinician Alina Uţă, în referatul privind „Mecanismele de apărare între psiho şi soma
(exemplificare în patologia nevrotică şi psihotică)“. 
