Băuturile pe
bază de cafeină sunt foarte populare. De la cafea, ceai negru,
frappe sau cafea solubilă până la băuturi răcoritoare cu cafeină
sau „energizantele“ moderne, aproape oricine are o băutură
preferată care include acest stimulent. Cafeina, din punct de vedere
chimic, face parte din clasa metilxantinelor. Aceasta acționează
asupra organismului prin blocarea receptorilor de adenozină, prin
inhibarea fosfodiesterazei și prin creșterea nivelului de calciu
din celule prin blocarea recaptării acestuia în reticolul
endoplasmatic. Dr. Ionel Bratu vorbește despre efectele consumului
de cafeina asupra inimii în numărul din septembrie al revistei Viață+sănătate.
Astfel, în cazul hipertensivilor, consumul de cafeină duce la o
creștere a tensiunii arteriale în următoarele trei ore. Pe termen
lung, această creștere nu modifică semnificativ riscul de apariție
a complicațiilor cardiovasculare. Totuși, pe termen scurt, adică
imediat după consumul unei băuturi pe bază de cafeină, riscul de
accident coronarian sau cerebral este crescut. Nici sportivilor nu le
este indicată cofeina: deși crește performanțele, prin blocarea
receptorilor de adenozină, cafeina împiedică buna oxigenare a
mușchilor în timpul efortului fizic.
Virozele
respiratorii pot fi punctul de plecare al unor complicații mai
grave. În numărul din octombrie al revistei, dr. Ionel Bratu
menționează complicațiile cardiace ale banalelor „răceli”.
Acestea includ miocarditele, pericarditele sau reumatismul articular
acut. Miocardita, o afectare de tip inflamator a mușchiului inimii,
este o afecțiune dificil de diagnosticat. Principalele simptome sunt
tahicardia și dispneea. Primul poate fi pus pe seama febrei, care
este adesea însoțită de o accelerare a pulsului, al doilea fiind
asociat cu suferința respiratorie comună pacienților cu gripă.
Riscul apariției acestor complicații este mai mare în cazul
pacienților cu antecedente cardiovasculare, de aceea aceștia ar
trebui să acorde o atenție sporită profilaxiei gripei.
(M. G.)
