Care
sunt perspectivele în diagnosticul rapid molecular al tuberculozei şi al MDR-TB
aflăm de la Mihaela Tănăsescu, Cristian Didilescu, Constantin Marica, în
articolul ce deschide nr. 3/2013 al revistei Pneumologia. Testarea în sisteme
automate în mediu lichid şi metodele moleculare de hibridizare liniară sunt
recomandate de ghidurile OMS actuale. Ecourile româneşti ale COPD Audit-ului
realizat de ERS (European Respiratory Society) sunt analizate de Florin Mihălţan.
Privind datele, se poate concluziona că suntem descoperiţi la asistenţa în
serviciile de terapie intensivă specializată (prin numărul mic de paturi
existente), la personalul specializat (fizioterapeut, specialist în asistenţa
la domiciliu a pacientului cu insuficienţă respiratorie cronică). De asemenea,
nu există programe de asistare a pacientului externat, iar cei cu BPOC care se
internează sunt mai tineri (63 de ani, în medie). Ei au dispnee (80%) sau
expectoraţie muco-purulentă (64%). La momentul internării se prescriu
antibiotice în proporţie de 93%. Sunt internate prea uşor şi prea repede cazuri
de exacerbări din stadiile I şi II, fapt ce influenţează ulterior reacţiile
medicilor şi rezultatele la distanţă.
Stenoza
traheală iatrogenă la pacientul cu BPOC constituie o provocare medico-chirurgicală,
în opinia Emiliei Crişan şi a colab. Studiul realizat şi-a propus analiza unei
serii de cazuri de astfel de stenoze, apărute la pacienţi cu BPOC, a căror
exacerbare a necesitat intubaţie oro-traheală. Stenozele s-au dezvoltat, în
medie, după 24 de zile de intubaţie şi au fost severe, cu tablou clinic
dramatic. Algoritmul terapeutic a cuprins, într-o primă fază, tehnici de
bronhoscopie intervenţională cu o rată de succes de 37%, dar rezultatele au
fost instabile în timp, necesitând protezare. Abordarea chirurgicală, de elecţie
în tratamentul stenozelor traheale în general, în cazul acestor pacienţi a avut
rezultate descurajante, cu rată de succes de 20% şi incidenţă crescută a
restenozărilor postoperator; unica rezolvare a constat tot în bronhoscopia intervenţională.
Antrenamentul muşchilor respiratori în reabilitarea pulmonară este adus în atenţie
de Alina Croitoru şi Miron Bogdan, iar Iustina Violeta Stan, Valentina Comănici,
Dumitru Matei şi Mihai Craiu discută despre rolul medicului de familie în îngrijirea
pacientului cu fibroză chistică. Petre Vlah-Horea Boţianu şi Alexandru-Mihail
Boţianu prezintă un interesant caz clinic – plombaj cu bile pentru tuberculoză
funcţional după 46 de ani.
