Accidentul vascular cerebral este principala cauză de dizabilitate în orice societate și a treia cauză de mortalitate.  Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral este momentul simbolic care atrage atenţia asupra importanţei programelor de prevenţie, diagnostic, tratament acut și reabilitare adecvate pentru această patologie care schimbă în mod radical vieţile a zeci de mii de români în fiecare an. 

În acest context, la iniţiativa Asociaţiei pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA), medici, pacienţi și reprezentanţi ai autorităţilor au susţinut mesaje comune privind importanţa politicilor de sănătate dedicate bolnavilor cu această afecţiune.

Peste 60.000 de români suferă, anual, un accident vascular cerebral (AVC).

Luni, 30 octombrie, Facultatea de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila” București a găzduit conferinţa „Împreună putem fi mai puternici decât un AVC! Prevenim, Recunoaștem, Tratăm!”, organizată de ALIA.

 „Prin această iniţiativă, dorim să atragem din nou atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă accidentul vascular cerebral și să prezentăm publicului importanţa eliminării factorilor de risc ce îl pot cauza. (...) Este important că semnalele noastre au început să își găsească răspunsuri în proiecte dedicate acestei patologii și sunt convinsă că doar împreună – medici, pacienţi, autorităţi, jurnaliști – putem identifica nevoile reale ale persoanei cu AVC, astfel încât ele să fie rezolvate”, a declarat Liliana Curea, președinta ALIA.

Alexandru Rafila: „Avem nevoie de o reţea naţională de centre în care să tratăm pacienţii cu AVC”

Prezent la conferinţă, ministrul Sănătăţii a vorbit despre importanţa extinderii reţelei de tratament endovascular. Trei spitale noi au fost incluse în AP-AVCAc (Acţiuni Prioritare-AVC Acut) – programul prin care Ministerul Sănătăţii finanţează tratamentul prin trombectomie. Dar, a adăugat acesta, încă nu avem suficient personal care să realizeze aceste intervenţii; în curând va începe un program de pregătire a medicilor în acest sens. 

De asemenea, ministrul a vorbit și despre un nou program de acţiuni prioritare – AP-AVC Recuperare, prin care Ministerul Sănătăţii va aloca bani pentru ca pacienţii cu AVC să poată beneficia de recuperare încă din momentul în care sunt internaţi în secţiile de neurologie.

Cristina Tiu: „Nu orice AVC poate fi tratat prin trombectomie mecanică”

„O problemă care cu siguranţă va fi luată în calcul în Strategia Naţională de Combatere a Bolilor Cardio- și Cerebrovasculare este distribuţia inechitabilă a medicilor neurologi. Majoritatea sunt concentraţi în judeţul Cluj și în București”, a declarat prof. dr. Cristina Tiu, președinta Societăţii de Neurologie din România (SNR). 

Practic, acolo unde sunt mai mulţi neurologi și ratele de tromboliză sunt mai mari. În 2022, la nivel naţional, rata de tromboliză era de 6,4%. În ceea ce privește trombectomia mecanică, trebuie știut că nu la orice AVC se poate interveni astfel. „Doar 20-25% dintre pacienţi sunt eligibili, pentru că trebuie să ai dovada ocluziei unui vas mare”,  a explicat președinta SNR.

Prof. dr. Gheorghe Iana, pre­ședintele Societăţii de Neuroradiologie și Radiologie Intervenţională din România, spune că în rezolvarea cazurilor de AVC interdisciplinaritatea este esenţială: „(...) de la depistarea AVC, lanţul de urgenţă care duce pacientul în Camera de Gardă, neurologul care îl diag­nostichează și îl preia ca pacient, radiologul care contribuie la diag­nostic și partea finală, în care se decide conduita terapeutică cea mai bună”.  Potrivit acestuia, ar mai fi de lucru pe partea de prevenţie, „pentru că prevenţia este esenţială în AVC. Rata actuală de trombectomii, în România, este în jur de 1% din total, faţă de 5%, rata medie europeană”.