Săptămâna internaţională a sănătăţii bărbatului este marcată în perioada 10-16 iunie. Cu acest prilej a fost organizată recent, la București, o conferinţă dedicată bărbaţilor, tinerilor și adolescenţilor.
Asociaţia CREDU și-a propus ca prin intermediul acestui eveniment să-i familiarizeze pe bărbaţi cu informaţii despre screeninguri pentru anumite boli cronice și mai ales cu măsurile de prevenţie esenţiale pentru o viaţă sănătoasă. Dr. Mihai Drăguţescu (foto), medic primar urolog, a vorbit pe larg despre infertilitatea masculină și cancerul de prostată. El a explicat că screeningul pentru cancerul de prostată se face prin măsurarea PSA – antigenul specific prostatic. Valoarea acestei proteine se poate depista printr-un simplu test de sânge, efectuat oricând în timpul zilei.
Antigenul specific prostatic este influenţat de anumiţi factori, așa că o valoare peste limitele normale nu înseamnă neapărat că pacientul are un cancer de prostată. „PSA este un marker de organ, și nu de boală. Fiind descărcat de prostată, el crește în toate afecţiunile acelei glande.” Crește în inflamaţii cronice, acute; în prostatite cronice, acute; crește în efortul fizic marcant – de exemplu, după mersul cu bicicleta, pentru că șaua face un masaj prostatic agresiv. „Dacă ai mers cinci ore pe bicicletă și te duci să faci un PSA, o să te sperii de valoarea lui.”
Valoarea PSA crește după tușeul rectal, după ejaculare, după tot ce poate stresa prostata. De aceea, interpretarea acesteia ar trebui făcută de un specialist. „Medicul nu e neapărat îngrijorat pentru un PSA mare. Se pot face niște teste suplimentare, precum PCA3, free PSA.”
Dr. Mihai Drăguţescu a observat, de-a lungul timpului, că pacienţii cu hiperglicemie nediagnosticaţi cu diabet au un PSA ușor peste limita superioară, cu un free PSA situat mai jos: „În mod normal, free PSA-ul ar trebui să tindă către PSA. Ei bine, când free PSA-ul este jos, sub 20-25%, este patologic.”
În încheiere, medicul urolog a subliniat că diagnosticul cancerului de prostată este unul exclusiv anatomopatologic: „Doar anatomopatologul este cel care pune diagnosticul – microscopul, practic. Nu poţi să spui despre un pacient că are cancer de prostată cu certitudine, oricât ar avea el PSA-ul. Pentru asta îţi trebuie un buletin anatomopatologic”. Drept urmare, toţi pacienţii cu suspiciune de cancer de prostată sunt biopsiaţi.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe