Viata Medicala - Saptamanal al personalului medico-sanitar

   Ministerul Sănătăţii nu a fost, decât din a doua jumătate a secolului trecut, „stăpân“ al spitalelor din ţara noastră. Până în anul 1947, ele erau conduse de Eforia Spitalelor Civile, una dintre cele mai importante iniţiative de funcţionare privată din cele două principate române înainte de Unire. Instituţia a luat fiinţă printr-o decizie din 2 aprilie 1832, a generalului Kiseleff, care a reunit fundaţiile Colţea, Pantelimon şi Iubirea de Oameni – Filantropia. În anul 1847, Gheorghe Bibescu trece sub controlul Eforiei administraţia tuturor spitalelor din ţară. Domnitorul aproba bugetul, iar cheltuielile erau supuse controlului în acelaşi fel ca gestiunea statului. (...)

    Într-o conferinţă de presă susţinută, prin internet, de dl dr. Keiji Fukuda, consilier special pe problema gripei pandemice al directorului general al OMS, în urma reuniunii Comitetului de urgenţă pentru reglementări internaţionale în domeniul sănătăţii, cea de-a şaptea astfel de întrunire de la debutul pandemiei de gripă A/H1N1, au fost date publicităţii opinia experţilor asupra situaţiei pandemice prezente, dar şi opinia Comitetului în legătură cu actualele recomandări temporare speciale pentru limitarea pandemiei, recomandări revizuite la fiecare trei luni. (...)

    Noul Plan de sănătate Obama–Biden, menit îmbunătăţirii prevenţiei şi creşterii accesibilităţii la îngrijirile de sănătate, în condiţiile scăderii costurilor şi reducerii birocraţiei, porneşte de la constatări ca: 45 de milioane de americani, inclusiv peste 8 milioane de copii, sunt neasiguraţi; multe falimente individuale şi familiale sunt cauzate de problemele de sănătate; obezitatea şi bolile cronice se extind; apar noi ameninţări din cauza gripei şi a bioterorismului; costurile îngrijirilor de sănătate cresc dramatic; un sfert din cheltuieli sunt administrative şi birocratice; investiţiile în prevenire şi în sănătatea publică sunt reduse; se neglijează screeningul pentru cancer şi imunizări; sistemul de sănătate a devenit un sistem al îngrijirilor de boală; aproximativ 100.000 de americani mor în fiecare an din cauza erorilor medicale. (...)

    „Planul naţional de resurse umane face parte din Programul de guvernare. Ştiu că nu putem soluţiona de pe o zi pe alta problema plecării medicilor, dar este de datoria Ministerului Sănătăţii să ofere o perspectivă pe termen mediu şi lung celor care s-au dedicat acestui domeniu. Un prim pas pe această cale este şi introducerea din nou, în acest an, a rezidenţiatului pe post, de tip B, prin care medicii vor putea fi atraşi spre spitalele mai mici, în afara centrelor universitare“ – a spus dl Cseke Attila, ministrul sănătăţii, cu ocazia unei vizite în judeţul Călăraşi (spitalele: Municipal Lehliu-Gară şi Clinic Judeţean Călăraşi). (...)

     Miercuri, 3 martie a.c., s-a lansat la Bucureşti, proiectul „Dezvoltarea dermatooncologiei ca linie integrată de învăţământ superior medical (studii de licenţă şi masterat) şi a unei reţele de parteneriat interuniversitar în domeniu“, demers finanţat din fonduri structurale europene. Iniţiat de către Centrul de Excelenţă în Dermatologie din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti, proiectul este realizat în parteneriat cu instituţii academice de prestigiu, din ţară şi din Europa. Abordarea modernă, cu un mare potenţial inovator asupra învăţământului medical – şi nu doar de Dermatologie –, implicit asupra practicii medicale viitoare, face ca interesul generat de acest program educaţional să fie unul ridicat. Pentru mai multe detalii, ne-am adresat dlui dr. Daniel Boda, cercetător ştiinţific gr. II, conducătorul Centrului de Excelenţă în Dermatologie din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului, coordonatorul proiectului amintit. Această oportunitate ne-a permis şi câteva întrebări colaterale, legate de activitatea ANM, pe subiecte ajunse „la ordinea zilei“.

    Trăim vremuri paradoxale: deşi sistemul de învăţământ – inclusiv cel medical – din România este considerat un dezastru, mulţi absolvenţi cuceresc premii şi distincţii în competiţii internaţionale dintre cele mai dure; deşi nu ducem lipsă de tineri inteligenţi şi bine pregătiţi este aproape imposibil ca aceştia să-şi găsească un loc de muncă în ţară; deşi e nevoie de medici, când vreun manager inteligent izbuteşte să le creeze condiţii de lucru în spitale din ţară, Ministerul Sănătăţii blochează posturile…

   Cititorii îmi vor înţelege aşadar surpriza, bucuria şi perplexitatea în faţa unui interlocutor ce pare să sfideze imprevizibila „piaţă“ a sistemului medical din România şi să organizeze de pe platforma unei companii private – Houston – No problem. Action! (denumire abreviată pe site-urile net: Houston NPA) – acţiuni realmente spectaculoase. Materialul care urmează, bazat pe o discuţie cu dr. Maria Mihaela Szerac, CEO al companiei Houston NPA – sper să fie lămuritor pentru toţi cei interesaţi de un partener credibil şi onest.

    În perioada 18–20 februarie 2010 s-a desfăşurat, la Baia Mare, la Centrul de Instruire şi Marketing al Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş, manifestarea expoziţională MARAMEDICA, ajunsă la cea de-a VII-a ediţie. Partenerii evenimentului au fost: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, CAS Maramureş, Colegiul judeţean al Medicilor, Colegiul Medicilor Dentişti, DSP, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş“, OAMMR, Ordinul Naţional al Tehnicienilor Dentari – Filiala Maramureş, Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată Ardealul de Nord. (...)

   Vaccinarea fetelor cu vârste cuprinse între 12 şi 24 de ani se va putea realiza şi prin intermediul cabinetelorde ginecologie şi a cabinetelor de planificare familială din sistemul sanitar,nu numai în cadrul cabinetelor şcolare şi ale medicilor de familie, aşacum era prevăzut până în prezent. De asemenea, şi femeile cu vârsta peste 24 de ani se vor putea vaccina în cadrul cabinetelor ginecologice şi de planificare familială din sistemul sanitar, dar numai la recomandarea medicului ginecolog. (...)

     Pacienţii vor putea ajunge la cabinetul medicului de familie sau la specialistul din ambulatoriu pe baza unei programări prealabile. Ministrul Sănătăţii, dl Cseke Attila, a semnat Ordinul prin care sunt aprobate unele măsuri de eficientizare a activităţii la nivelul asistenţei medicale ambulatorii. „Noile măsuri luate de către Ministerul Sănătăţii vor creşte calitatea actului medical, dar şi satisfacţia pacientului. Vrem să modificăm comportamentul şi mentalitatea furnizorului de servicii medicale în ceea ce priveşte respectul pentru pacient, dar şi percepţia bolnavului faţă de condiţiile în care se realizează actul medical. Prin introducerea acestei măsuri simple de programare a serviciilor medicale va creşte accesibilitatea bolnavilor la asistenţa medicală în ambulatoriu“, a declarat dl Cseke Attila. (...)