Viata Medicala - Saptamanal al personalului medico-sanitar

În zilele de 4 şi 5 mai a.c., Societatea Internaţională de Farmacoterapie Cardiovasculară organizează, la Bucureşti, al XVII-lea Congres internaţional ISCP. Pentru mai multe detalii ne-am adresat dlui prof. dr. Gheorghe Andrei Dan, vicepreşedinte şi preşedinte ales al ISCP, preşedintele Congresului. Un interviu realizat de dr. Aurel F. Marin.

O sută de ani s-a scurs de când medicul american Peyton Rous publica lucrările despre sarcomul găinii, care azi îi poartă numele. O călătorie în timp, cu evocarea celor mai importante figuri de medici şi cercetători şi a descoperirilor şi studiilor acestora în domeniul virusologiei oncologice, ne propune dl prof. dr. Radu Iftimovici.

Recent, la Iaşi, s-a desfăşurat a XVI-a ediţie a Zilelor Facultăţii de Medicină Dentară. Detalii despre această manifestare de tradiţie dar şi despre priorităţile instituţiei pe care o conduce, ne sunt oferite de dna prof. dr. Norina Forna, în interviul realizat de dl Dumitru Şerban, corespondentul „Vieţii medicale“ la Iaşi.

Sarcina induce modificări adaptative complexe la nivelul aparatului respirator. Asocierea unei boli pulmonare cu gestaţia, interacţiunile care se stabilesc între cele două entităţi influenţează nefavorabil evoluţia fătului şi a gravidei, gravitatea afecţiunii respiratorii cresc semnificativ morbiditatea şi morta­litatea materno-infantilă. Cele mai importante afecţiuni respiratorii ce survin în graviditate sunt descrise în articolul semnat de conf. dr. Anca-Daniela Stănescu, dr. Mircea Octavian Poenaru, dr. Denise Diaconescu şi prof. dr. Dimitrie Nanu.

A şasea ediţie a Congresului Mondial de Controverse în Neurologie – CONy, desfăşurat recent la Viena, a prilejuit, ca şi la ediţiile precedente, clarificarea unor teme provocatoare, în cadrul unor „confruntări“ între experţi internaţionali. Printre subiectele abordate s-au numărat cele de epidemiologie, genetică, diagnostic şi management clinic, complicaţii şi răspunsurile diferite la terapie. O sinteză realizată de dna dr. Maria Dragotă.

Instituţie vitală pentru patrimoniu, Biblioteca Naţională a României „conservă, gestionează şi valorifică o parte importantă a tezaurului cultural naţional scris şi participă la construirea unei societăţi moderne, dinamice şi bine informate, prin integrarea resurselor documentare şi informaţionale, deschizând astfel o cale către cunoaştere, în general, şi către cunoaşterea culturii şi spiritualităţii româneşti, în special“. Este, pe drept cuvânt, sistemul nervos central al României, aflat, prin lege, „în slujba educaţiei şi a cercetării ştiinţifice, în scopul dezvoltării sociale, culturale şi economice a ţării“. Inaugurarea noului sediu a adăugat o pagină exemplară în istoria României moderne. Un reportaj realizat de Iftimie Nesfântu.

Compozitorii şi interpreţii de muzică clasică devin adesea mândria ţării în care s-au născut. Faptul că Institutul Italian de Cultură a organizat la Bucureşti un concert de pian ar fi putut însă trece neobservat, dacă solistul în cauză n-ar avea o metodă de interpretare… neconvenţională. Amănunte, în articolul dnei dr. Raluca Bulea, la rubrica Institute culturale.