Viata Medicala - Saptamanal al personalului medico-sanitar

România are un potenţial balnear de excepţie, unele din resursele naturale (precum mofetele de la Covasna) fiind unicate europene. Herculane, Geoagiu (Germisara) sunt doar două din multele localităţi cunoscute (de peste două milenii) pentru proprietăţile curative ale apelor lor. Încă din secolul 19 s-au întreprins cercetări serioase în domeniul zăcămintelor minerale, al apelor şi al nămolurilor terapeutice de la noi. În 1918, a luat fiinţă Societatea Română de Hidrologie Medicală, iar în 1924 – Institutul de Balneologie (al doilea în Europa, după cel din Franţa), modernizat în 1949, în prezent numindu-se Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (INRMFB). Asistenţa medicală balneară este parte integrantă a activităţii de asistenţă medicală a populaţiei, cu rol deosebit în recuperarea medicală şi în profilaxia secundară, cu valenţe particulare în profilaxia primară a unor grupe mari de boli, ce constituie morbiditatea actuală.

„Prezentul şi (mai ales) viitorul curei balneare româneşti“ a fost tema simpozionului interdisciplinar şi multiprofesional din cadrul celei de-a 7-a Conferinţe Naţionale de Balneologie, găzduită, timp de două zile (15–16 mai a.c.), de Palatul Patriarhiei. A fost prilejul întâlnirii, în vederea dezbaterii constructive a acestui subiect „fierbinte“, a celor mai prestigioşi specialişti în domeniu – prof. dr. Mihai Berteanu, preşedintele Societăţii Române de Medicină Fizică şi de Recuperare (SRMFR), prof. dr. Nicolae Teleki, preşedinte de onoare al aceleiaşi societăţi, conducerea INRMFB (dr. Horia Lăzărescu, director general, dr. Jaroslav Kiss, director medical, conf. dr. Delia Cinteză, director ştiinţific), dr. Nicolae Enea, coordonatorul Grupului de lucru „Balneologie“ din cadrul SRMFR, prof. dr. Adriana Sarah Nica –, a medicilor din unităţile balneare cu reprezentanţi ai: Ministerului Sănătăţii (dr. Alexandru Irimie, secretar de stat), CNAS (prof. dr. Irinel Popescu, preşedinte), Ministerul Turismului (Sorin Munteanu, secretar de stat, dr. Emilian Imbri, consilier personal al ministrului), Organizaţiei Patronatului Turismului Balnear din România (Liviu Scarlat, vicepreşedinte). Ar fi fost foarte utilă participarea şi a celorlalţi invitaţi (care au absentat nemotivat), din partea Ministerului Mediului, a Ministerului Muncii, a celui al Administraţiei şi Internelor, a Colegiului Medicilor, a Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale, a Societăţii Naţionale a Apelor Minerale, Foradex etc. În contextul actual, când turismul balnear medical este considerat o prioritate în UE (2008–2013), este bine-venită iniţia

Reuniunea a mai cuprins mesele rotunde „Interferenţa medicină balneară – medicină de recuperare“ (♦ necesitatea delimitării acestora de wellness♦ nivelul de pregătire profesională medicală ♦ nivelul de dotare cu aparatură medicală ♦ clasificarea staţiunilor şi a unităţilor balneare), „Calitatea asistenţei medicale balneare. Protocoale terapeutice“ (♦ tipuri de cură balneară ♦ protocoale de balneoterapie ♦ asigurarea şi controlul calităţii în asistenţa medicală balneară ♦ controlul calităţii factorului natural terapeutic), „Armonizarea legislativă interinstituţională în domeniul balnear“ (♦ legislaţia organizării, funcţionării şi autorizării staţiunilor balneare ♦ reglementarea exploatării factorului terapeutic natural ♦ reglementarea activităţii medicale în staţiunea balneară şi a interferenţelor cu activitatea turistică şi administrativă ♦ definirea locului şi rolului, ameliorarea statutului personalului medical în staţiunea balneară ♦ definirea rolului INRMFB).

INRMFB este forul metodologic al specialităţii, care se ocupă de: cercetarea factorilor terapeutici naturali (demonstrarea siguranţei şi eficienţei lor), elaborarea protocoalelor terapeutice balneare, pregătirea viitorilor profesionişti în domeniu.

Parteneriatul public–privat poate rezolva multe din problemele existente. S-a subliniat necesitatea colaborării dintre toate instituţiile implicate în turismul balnear. Reforma balneară urmăreşte organizarea unor nuclee puternice de cadre de specialitate medicale şi tehnice în toate staţiunile balneare de interes general, care să asigure servicii medicale de calitate pe baze contractuale pentru pacienţii ce fac cure balneare, în condiţiile respectării unor reglementări precise privind normarea cadrelor, dotarea bazelor de tratament, valorificarea judicioasă şi protecţia factorilor naturali terapeutici. În acelaşi timp, aceste unităţi medicale balneare trebuie să respecte condiţiile minimale de dotare pentru diagnosticul şi monitorizarea pacienţilor în timpul curei (după normele internaţionale). Alte obiective propuse: elaborarea unei strategii naţionale pe 5–10 ani, pentru dezvoltarea staţiunilor balneare, susţinerea cercetării ştiinţifice în domeniu.

Se doreşte ca turismul balnear să devină un brand de ţară pentru România.Dacă şi când se va realiza acest deziderat – depinde, în mare măsură, de noua Lege balneară (cât de bune şi cuprinzătoare vor fi prevederile ei şi cât de corect vor fi aplicate). Le dorim succes tuturor celor implicaţi în acest atât de necesar demers legislativ!