| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Vermicultura

Autor: Dr. Eugenia GROSU-POPESCU | 29 Ianuarie 2010
Termenul de vermicultură e mult mai plăcut – şi fără atâtea conotaţii negative – decât acela de cultură a râmelor, dar despre bietele noastre râme este, de data asta, vorba. Nişte viermi ai pământului care nu străbat solul cu superficialitate şi aroganţă, ci îl trec prin trupul lor, fabricând o substanţă cu totul nouă şi benefică tuturor culturilor, numită humus. (...)
Humusul fortifică plantele, iar din făina de râme se produc în SUA „pastilele de supravieÅ£uire“, care se vând cu mii de dolari kilogramul. Râmele par a avea un comportament profund etic faţă de pământul care le-a dat viaţă. ÃŽn paranteză fie spus, acum aproape 40 de ani, un adept al agriculturii organice din Å£ara noastră vorbea la radio despre rolul hotărâtor al râmelor în agricultura ecologică, ce se prefigura ca o soluÅ£ie pentru multe dintre suferinÅ£ele omenirii… Tot în paranteză fie spus, cu aproape 20 de ani în urmă, am văzut un băieÅ£el în Grădina Botanică din BucureÅŸti, după o ploaie straÅŸnică de vară, cum lua o râmă din drum ÅŸi o punea cu grijă pe pământul de pe marginea cărării, anume ca „să n-o calce unii în picioare“ – la propriu. Deceniile au trecut ÅŸi acum un reporter special TV transmite, la o oră târzie, o reuÅŸită iniÅ£iativă a unui „om de afaceri“ din Suceava care a avut neobiÅŸnuita idee de a „cultiva“ râme. Costurile sunt minime, spunea el, grija faţă de condiÅ£iile lor de viaţă e importantă, pentru că râmele au dispărut din terenurile agricole prea mult tratate chimic. IniÅ£ial, „afaceristul“ voia să ofere râme pescarilor, dar, treptat, avea să afle cât de importante sunt aceste vieÅ£uitoare modeste ÅŸi de câtă preÅ£uire se bucură ele în lumea cunoscătorilor de pe mapamond. NiÅŸte fiinÅ£e binecuvântate, care mănâncă pământ ÅŸi scot din el hrană generoasă pentru tot ce e viu, arată ei, subliniind adevărul că agricultura ecologică e bazată pe rÃ
Publicitate
¢me.
    Râmele din viaÅ£a omului ÅŸi viaÅ£a omului fără râme. Dacă folosim imaginea lor drept metaforă, vom găsi destule exemple de ignorare a profunzimii ÅŸi a responsabilităţii demersurilor noastre. Să luăm, de pildă, acest ciclu de scenarizări ale unor aspecte din viaÅ£a adolescenÅ£ilor, transmise la OTV. O temă de greutate ÅŸi de mare interes pentru tinerii înÅŸiÅŸi: adolescenÅ£a ÅŸi problemele ei. Dar nici adolescenÅ£a ÅŸi nici problemele ei nu sunt până într-atât de importante pentru realizatori încât să fie preluate, analizate ÅŸi transformate într-un „humus“ binefăcător pentru părinÅ£i, pentru copii ÅŸi pentru alte categorii de telespectatori. „Eroii“ sunt copii care se hulesc reciproc, sunt sadici, invidioÅŸi, preocupaÅ£i de sex. „Hery ÅŸi Ioana Show“ se numeÅŸte serialul. InterpreÅ£ii sunt copii cu talent actoricesc, probabil, dar fără nicio dovadă de pregătire în domeniu, care-ÅŸi învaţă replicile pe dinafară ÅŸi niciun pic pe dinăuntru. Tot în paranteză fie spus, nici n-au de ce să le înveÅ£e pe dinăuntru, pentru că ele nu par a avea vreo legătură cu viaÅ£a ÅŸi trăirile lor reale. SituaÅ£iile conflictuale sunt cusute cu aţă albă. Două adolescente se luptă (neconvingător) pentru un făt frumos pămpălău ÅŸi mut. O bandă de ÅŸcolăriÅ£e aleargă pe scări, în timp ce un ÅŸcolar cuminte ÅŸi pârâcios face (neconvingător) pe disperatul în scaunul de care l-au legat fetele. Victorioase, ele îl răsfaţă (neconvingător) cu insulte ca: „Nasolule!“, „Bârfitorule!“ etc. „Babo, babo!“ – îi strigă corul domniÅŸoarelor ÅŸi unei fetiÅ£e care îndeplineÅŸte în scenariu funcÅ£ii de menajeră. ÃŽntr-o cameră de internat, cineva o laudă pe Elvira, care e cea mai înÅ£eleaptă dintre adolescente. Elvira învaţă bine, citeÅŸte mult, dar uite că nu dă la facultate. De ce? Acum vine bomba: Elvira „şi-a cumpărat un test de sarcină“. Laitmotivul de la coada fiecărui episod începe (neconvingător) cu „au interpretat“. Åži altă bombă: realizatorii proiectează ÅŸi „prima telenovelă pentru copii“.
    Sub titlul „Totul se discută“ urmează calupuri de publicitate nedeclarată, ca interviuri prelungi, pentru o firmă de construcÅ£ii, pentru un cabinet medical profilat pe implanturi (mamare, desigur) ÅŸi altele.
    Cineva, cândva, a zis: „Criza e o problemă de competenţă, nu una financiară“.
    …EÅŸecurile TV nu sunt, oare, în primul rând, o problemă de competenţă morală?
 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
 
Ralcom Alzheimer