resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Valori lingvistice

Autor: Dr. Raluca BULEA | 27 Aprilie 2018
    Georgia, sau Sakartvelo pentru cetățenii săi, cu o istorie destul de puțin cunoscută pentru europeni, poate surprinde prin multe lucruri, dar înainte de orice prin cele trei sisteme de scriere ale alfabetului propriu, toate continuând să fie folosite și în prezent. Din acest motiv au fost incluse, în anul 2016, pe lista patrimoniului imaterial al UNESCO, pentru prezența lor vie în existența culturală și spirituală a poporului georgian. Pentru promovarea acestei valori naționale, guvernul georgian a organizat o expoziție itinerantă, intitulată „Alfabetul georgian. Scrieri în cultura vie”. După ce a fost prezentată la Paris, Bruxelles, Varșovia, New York, expoziția a poposit în această lună și la București, prin mijlocirea Ambasadei Georgiei în România. Cu această ocazie, a fost marcată și aniversarea a 100 de ani de la fondarea primei Republici Democrate Georgiene, precum și patru decenii de la protestele georgienilor din aprilie 1978 împotriva deciziei conducerii sovietice de a elimina utilizarea alfabetului tradițional în favoarea celui chirilic. Gazdă primitoare și deosebit de potrivită a fost Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, care a avut la rândul său un moment aniversar, la 4 aprilie împlinindu-se 15 ani de la deschiderea sa pentru publicul larg.
    Scrierea în limba georgiană, care se pare că ar data din secolele V–VI d.Hr, a folosit inițial varianta cea mai veche a alfabetului, Mrgvlovani, din care s-a dezvoltat sistemul Nuskhuri în secolele VIII–IX, cu litere ascuțite. Din acesta, ulterior a evoluat, în secolul al X-lea, Mkhedruli, având forme mult mai rotunjite. În prezent, această ultimă variantă este cea oficială, utilizată în scrierea de zi cu zi, iar celelalte două
Publicitate
aparțin în special textelor vechi și scrierilor științifice, dar și celor religioase, aparținând Bisericii ortodoxe din Georgia. Câteva exemple săpate în piatră sunt păstrate la vechi mănăstiri ortodoxe din teritoriile palestiniene.
    Bucurându-se de o notorietate mai mare, dar având în spate un popor cu o istorie zbuciumată, limba greacă a fost, timp de milenii, un reper pentru exprimarea ideilor, pentru filosofie și literatură, în toate genurile sale. Din respect pentru această uriașă moștenire, la data de 19 aprilie, Ambasada Republicii Elene la București, Camera de comerț româno-elenă și secția de studii neo-elene a Universității din București au adus un omagiu limbii și literaturii grecești, reunite în personalitatea remarcabilă a unui mare diplomat și poet, Yorgos Seferis (1900–1971), laureat al premiului Nobel pentru literatură în anul 1963. Justificarea acordării prestigioasei distincții a fost dată de „scrisul său liric eminent, inspirat de un sentiment profund față de lumea culturii elenistice”.
    Momentul festiv a cuprins două prelegeri interesante, care l-au portretizat pe Seferis în întreaga sa complexitate și profunzime intelectuală. Vassilis Papadopoulos, ambasadorul Republicii Elene, a vorbit despre existența scriitorului „Între diplomație și poezie”. A intercalat suișurile și coborâșurile unei cariere diplomatice de succes, desfășurată în contextul unor schimbări radicale ale hărții politice și economice a Europei și lumii întregi, cu nevoia sa de a păstra prin scris legătura cu țara natală, cu rădăcinile și cu esența sa. Acest scris s-a dovedit a fi dintre cele mai reprezentative pentru întreaga literatură grecească.
    Prof. dr. Christophoros Charalampakis a vorbit din perspectiva filologului despre „Limba și stilul lui Yorgos Seferis”. Acesta a scos în evidență și a nuanțat măiestria cu care poetul a reușit să valorifice resursele lexicului și subtilitățile de semantică ale limbii. În același timp, a schițat și activitățile de critic și eseist ale lui Seferis, care au întregit o creație literară deosebit de complexă. Pentru a încheia seara în spirit artistic, organizatorii i-au invitat, de la Atena, pe pianistul și compozitorul Stefanos Korkolis și pe soprana Sofia Manousaki. Aceștia au interpretat o serie de poeme ale celui omagiat, transpuse pe note de Korkolis și Mikis Theodorakis. Vocea profundă a tinerei soprane, lectura și interpretarea pianistului au reușit să emoționeze intens publicul, chiar și pe aceia care, fără să fie cunoscători de limba greacă, nu aveau cum să nu vibreze în fața artei în forma sa cea mai pură.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală