Unii se întreabă de mai multă vreme unde ne tot fuge prezentul, când noi, oamenii, obişnuim să ne retrăim atât de frecvent şi de intens trecutul, ne facem planuri sau doar ne gândim, cu speranţă ori cu îngrijorare, la viitor. Prezentul pare a fi doar un certificat al existenţei noastre în lume, un punct de sprijin scurtcircuitat, pentru un trecut continuu care devine viitor.
Înfiinţată în 1997 (fondator Banu Rădulescu), Fundaţia Culturală Memoria îşi publică trimestrial „revista gândirii arestate“, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Miercuri, 28 septembrie a.c., a avut loc lansarea numărului 75–76 (2–3/2011) al revistei
Memoria, cu valoroase mărturii din închisoare, din deportări, din exiluri, din munci forţate, cu sau fără pierderi irecuperabile, ca şi din timpul unor
împotriviri eroice, soldate cu morţi şi răniţi, cu scenarii manipulatorii, cu mişelii ale laşilor şi oportuniştilor, faţă în faţă cu demna, patriotica mişcare de rezistenţă din munţi şi din afara ţării.
Evenimentul are loc pe parcursul unui proiect derulat, în perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2011, de Fundaţia Academia Civică în cooperare cu Fundaţia Culturală Memoria, în cadrul programului Comisiei Europene „Europa pentru cetăţeni“ – acţiunea „Memoria europeană activă“. Un bun prilej ca „lupta împotriva uitării“ să reunească, fizic sau/şi prin intermediul paginilor tipărite (bogat ilustrate de artistul Radu Bercea, născut la Cernăuţi, cu ani petrecuţi în închisoare), personalităţi de marcă: Micaela Ghiţescu, redactor şef, urmaşa lui Banu Rădulescu, Ana Blandiana, Mircea Carp, medicul Nicolae Constantinescu, cel aflat în gardă continuă din decembrie1989 încoace, cu amintiri puternice din Piaţa Universităţii dar şi din tragedia copiilor inoculaţi cu HIV prin transfuzii aparent sal-vatoare, exmatriculatul din liceu, pe motive politice, doctorul Corneliu Zeana, martor al suferinţelor tatălui, doctorul Virgil Enătescu şi încă mulţi alţii, din ţară şi din alte zări. Declaraţia de la Varşovia din 23 august 2011, „Ziua Europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare“, propune, printre altele, constituirea unei platforme a memoriei şi conştiinţei europene „ca modalitate de abordare a experienţelor fragmentate ale Europei şi a percepţiilor asupra trecutului totalitarist“. Ca viitorul să nu ne fie permanent ameninţat de repetări ale trecutului celui plin de greşeli şi de neputinţe, e mare nevoie, aşadar, de memoria noastră, a tuturor, la un loc.
RSS
ISSN 1583-8862
