Editorialul numărului 1 din ianuarie–martie a.c., al REVISTEI ROMĂNE DE BIOETICĂ este semnat de dl prof. dr. Vasile Astărăstoae (redactorul-şef al publicaţiei) fiind intitulat: Este necesară o analiză etică a sistemului de sănătate românesc? Aici, dsa consideră că efectele negative asupra stării de sănătate a populaţiei „au fost urmarea unor politici sanitare care a înclinat balanţa dintre responsabilitatea socială pentru sănătatea populaţiei spre responsabilitatea individuală pentru propria sănătate… (...)
Raportul dintre responsabilitatea socială pentru sănătate (datoria socială de
a promova un efort colectiv îndreptat spre creşterea de sănătate a populaţiei măsurată prin descreşterea morbidităţii şi mortalităţii din societate) şi responsabilitatea individuală (datoria şi capacitatea personală de a avea grijă de propria sănătate) a fost dezechilibrat, statul abdicând de la rolul său de garant al dreptului la sănătate“. Şi mai departe: „Din perspectivă etică este necesară o diferenţiere între inegalităţile sociale în sănătate şi inechităţile sociale în sănătate sau, cu alte cuvinte, inegalităţi nedrepte în sănătate“. Cel de-al doilea text:
Bioetica creştină, o ştiinţă în slujba vieţii, este semnat de conf. univ. Ştefan Florea.
Avortul din perspectiva religiilor orientale: hinduism şi budism este analizat de drd. Constantin Iulian Damian din perspectiva textelor sacre ale acestor religii, arătând că ele se exprimă destul de clar în privinţa avortului, asociindu-l cu cel mai mare păcat pe care îl poate săvârşi un credincios. (...)