resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Sindromul „transauricular“

Autor: Prof. dr. Mircea Ioan POPA | 4 Martie 2016
Sindromul „transauricular“
     Examenul microscopic... Imaginea din numărul trecut, apărută la această rubrică, este una ceva mai rară. Nu foarte des are loc acest tip de evaluare în cazul unei hemoculturi. Însă, uneori, este relevantă. Prezența unor coci Gram pozitivi, dispuși în lanțuri, îl face pe studentul din anul II (care învață, este atent, își manifestă curiozitatea la cursuri, lucrări practice și acasă – căutând, utilizând în scop profesional resursele internetului) să spună imediat: „streptococi“. Dar sunt mulți cei care au uitat importanța examenului microscopic. Eu consider că a nu învăța reprezintă o altă formă de necolegialitate. Este vorba despre lipsa de colegialitate față de profesori, față de colegii de generație care ar putea beneficia de sfaturi, colaborare în diagnostic și diagnostic diferențial, față de colegii mai tineri care vor putea dobândi deprinderi greșite având încredere în „colegi“ mai mari (rău sfătuitori). Examenul microscopic nu a dispărut și nu o să dispară; el are valoare și va mai avea și în viitor. Examenul microscopic nu este foarte costisitor, se poate efectua rapid, poate servi la orientare spre binele pacienților.
     La un curs de săptămâna aceasta, am prezentat un caz relevant, reprezentativ și pentru lipsa de colegialitate. Din toată istorisirea mă opresc la un singur exemplu. Era vorba de un tânăr, student la medicină, operat. Plaga prezenta puroi. La un moment dat (extrem de târziu!), se recoltează puroi în vederea examinării. Azi s-a recoltat, mâine s-a „stabilit“ diagnosticul de „infecție cu Escherichia coli“ (complet neprofesional) și, în același mod, și „tratamentul“. Cum să poți spune care este etiologia la 24 ore de la recoltarea produsului patologic? Exact așa procedau studenții mei din Kabul (Afganistan), care se uitau la o placă, priveau coloniile și spuneau: „este cutare“ (adică „indicau“ imediat agentul etiologic). Incredibil, dar adevărat. Iar eu le spuneam: „Așa, deci voi sunteți mai tari și decât cei de la CDC, știți diagnosticul înainte ca acesta să se facă“. Așa și cu diagnosticul infecției cu E. coli la un mai tânăr coleg, speriat la propriu că va muri (febră, stare generală alterată, scădere importantă în greutate, anxietate maximă).
     În aceste zile/săptămâni, „biata bacterie“ a revenit în actualitate. Pe toate posturile de televi
Publicitate
ziune, la toate orele, în prime time, E. coli. Iată, dragi colegi mai tineri, acum în anul II, iată că nu v-am păcălit în primul curs, atunci când am încercat să vă trezesc atenția atât înspre microbiologie, cu istoria și înaintașii noștri (față de care nu prea suntem demni, astăzi), dar și spre modalități prin care ați putea să vă ușurați viața de studenți, să neteziți drumul spre misiunea de medic, și să deveniți colegi – pentru că avem nevoie de colegialitate. Atunci, spun studenților mei, îi rog chiar, „nu învățați doar cu scopul de a trece un examen, nu doar cu scopul de a vă menține la buget și a nu trece la taxă, învățați pentru voi, învățați principiile care vă pot ajuta să vă păziți în primul rând pielea proprie; ca să puteți să îi tratați pe ceilalți, mai întâi trebuie să fiți voi sănătoși!“. Iar timpul trece și mulți dintre tinerii pe care îi considerați colegi iau în derâdere sfaturile, aplică „sindromul transauricular“ (intră pe o ureche și... iese pe amândouă), iar la vremea care sigur va veni sunt expuși erorii.
     Institutul Cantacuzino are „colegi peste tot“. Iată ce se spunea deunăzi legat și de Institut, și de E. coli: „Copiilor îmbolnăviți în Argeș din cauze încă necunoscute li s-au făcut analize vitale pentru diagnosticarea bolii cu o întârziere de două săptămâni. Mai mult, testele rapide pentru depistarea E. coli au fost aduse din Germania, deși reporterii Observator au descoperit că exact aceleași teste zăceau în depozitul Institutului Cantacuzino. Asta a anunțat aseară Antena 1, în buletinul principal de știri“. „Colegial“! Nici nu știu, nici nu întreabă, dar... vorbesc. Ce știu ei despre colegii din Institut? Cât le pasă lor de colegii de aici și de Institutul care le-a ținut în viață părinții și bunicii? Cum era să nu fi existat anatoxina antitetanică? Dar intervenția profesorului, de vaccinare antiholerică pe timp de epidemie? Dar multe, multe altele? Nu le pasă!
     Din nou martie! O nouă săptămână în care ar trebui să ne bucurăm sau cel puțin să bucurăm doamnele și domnișoarele noastre. Am primit, de la o fostă studentă, un mesaj care mai ostoiește din necaz: «La fel ca în anii precedenți, eu și colegii mei încercăm să organizăm o serie de conferințe, reunite în cadrul unui proiect, „Zilele educației medicale“, cu mențiunea că anul acesta încercăm să extindem proiectul. Datorită feedbackului pozitiv pe care l-am primit anul trecut referitor la conferința susținută de dumneavoastră, dar și datorită faptului că suntem siguri că noi și ceilalți studenți avem foarte multe de învățat de la dumneavoastră, am dori să vă invităm și anul acesta să faceți parte din proiect. Am dori să organizăm o altă conferință despre vaccinuri, întrucât credem că toți studenții ar trebui să fie informați și să poată transmite informația către populația generală, în orice context social». Iar la cursul de luni, o altă colegă a venit și mi-a spus că a observat reticența cu privire la vaccinare și că ar dori să facă mai mult. Așadar, în loc să fac, am primit cadouri la debut de martie. La mulți ani tuturor doamnelor și domnișoarelor! La mulți ani tuturor colegelor noastre!
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală