Aproape toate medicamentele antipsihotice erau asociate cu un anumit grad de îngrăşare după zece săptămâni de tratament. Înt
r-o serie de cercetări s-a arătat totuşi că anumite antipsihotice atipice precum clozapina şi olanzapina au un potenţial mai mare de a produce creşterea în greutate (vezi fig.). Tratamentul
cu risperidonă şi ziprasidonă este asociat cu o incidenţă de două ori mai mare a obezităţii ocazionale, cu quetiapină de patru ori şi cu olanzapină de zece ori. Tratamentul supraponderalităţii şi obezităţii în aceste cazuri este orientat după mai multe strategii. Prima din ele este tendinţa de a diminua apatia, insaţietatea sau foamea şi nivelul sedării. Se ştie faptul că multe antipsihotice activează asupra receptorilor pe 5–HT2c şi H1, care sunt implicaţi în controlul apetitului. Mărirea cantităţii de 5–HT disponibilă sau activarea directă a anumitor receptori 5–HT reduce consumul alimentar, în timp ce activarea receptorilor 5–HT o măreşte. Sedarea este de asemenea un efect secundar al multor agenţi antipsihotici; pentru că prin aceasta pacientul îşi reduce activitatea fizică care devine insuficientă. (...)