Viata Medicala - Saptamanal al personalului medico-sanitar

   Programul de guvernare. În Monitorul Oficial nr. 107 din 9 februarie 2012, a fost publicat Programul de guvernare 2012, în baza căruia, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 1 din 9 februarie 2012, a fost decisă acor­darea încrederii noului guvern condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Aşa cum majoritatea analiştilor politici au concluzionat, probabilitatea îndeplinirii întocmai a acestui program este foarte mică într-un an electoral, de către un aparat administrativ aflat în aşteptarea unor schim­bări substanţiale la nivel central şi local. Prin Programul de guvernare se doreşte să se con­tinue şi chiar să se finalizeze cele unspre­zece reforme esenţiale începute în ultimii trei ani printre care, bineînţeles, şi cea a sănătăţii.

   La al şaselea capitol al acestui document politic se tratează pe scurt subiectul de interes direct pentru noi şi anume „Sănătate“, reliefând stadiul actual, în sensul că prin reforma siste­mului se urmăreşte reorganizarea sistemului spitalicesc, creşterea sustenabilităţii financiare a sistemului sanitar şi a efi­cienţei sistemului de asigurări sociale de sănătate, subliniindu-se importanţa introducerii standardelor de cost pentru servicii medicale şi a normativelor de personal, a taxei „clawback“, intensificarea informatizării şi descentralizarea sistemului de sănătate, inclusiv prin transferarea a 370 de unităţi sanitare în administrarea consiliilor locale şi judeţene.

   Principalele direcţii de acţiune pe care noul guvern doreşte să le urmeze – sperăm noi, nu doar la nivel declarativ – sunt: • con­tinuarea re­for­melor legislative şi instituţionale în domeniul să­nătăţii • implementarea, cu sprijinul auto­rită­ţilor administraţiei publice locale, a unui pro­iect-pilot referitor la funcţionarea spitalelor ca fun­daţii sau asociaţii • aprobarea unui proiect-pilot cu privire la salarizarea diferenţiată, în funcţie de performanţă, a personalului din sistemul sanitar • analizarea sistemului de decontare a unor medicamente, atât pentru acele indicaţii terapeutice care nu se regăsesc în autorizaţia de punere pe piaţă a producăto­rului, cât şi pentru cazurile în care nu există dovezi ştiinţifice clare privind un raport pozitiv risc/beneficiu, chiar dacă producătorul a obţinut aprobarea de comercializare • revizuirea dura­telor de spitalizare pentru diferite grupe diag­nostic • crearea unei structuri specializate, independente, în coordonarea Ministerului Sănă­tăţii, care are ca atribuţie evaluarea noilor tehnologii şi produse medicale • evaluarea noilor tehnologii şi produse medicale de către Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar (SNSPMPDSB) • creşterea sumelor alocate pentru asistenţa medicală primară prin stimularea calităţii, continuarea elaborării de ghiduri clinice şi revizuirea grupelor diagnostice, pe baza colectării şi a sintetizării de date privind costurile reale ale procedurilor medicale din România • continuarea extinderii reţelei cen­trelor de permanenţă, cu alocarea corespunză­toare de resurse financiare necesare acoperirii unor zone cât mai largi de populaţie, cu prioritate în mediul rural • deblocarea, până în luna aprilie 2012, a posturilor din sistemul de sănătate, pen­tru toate grupele profesionale, în ve­derea aco­peririi necesităţilor urgente de personal • con­tinuarea, de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a informatizării sistemului de sănătate, prin implementarea cardului naţional de sănătate, a prescripţiei electronice şi a dosarului electronic al pacientului • finalizarea cu prioritate a obiectivelor de investiţii din domeniul oncologiei •  dez­voltarea sistemului naţional de urgenţă • crearea cadrului legislativ care să favorizeze sistemul de management al calităţii în spitale, pentru a susţine procesul de acreditare a acestora.

   Nu în ultimul rând, şi prin acest Program se are în vedere faptul că România deţine o treime din resursele naturale cu potenţial terapeutic ale Europei şi de aceea se urmă­reşte a fi continuată dezvoltarea sectorului de turism de sănătate.

   Activităţi specifice siste­mului penitenciar. Prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 405/C/02.02.2012, publicat în M. Of. nr. 99 din 8 februarie 2012, au fost stabilite activităţile specifice sistemului penitenciar prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Printre acestea sunt reglementate următoarele: • organizarea activităţii de asistenţă socială şi educative destinate reinserţiei sociale a persoanelor private de libertate • asigurarea drepturilor persoanelor private de libertate custodiate, neinternate, prevăzute de lege (hrănire, cazare, asigu­rarea de materiale igienico-sanitare, asis­tenţă medicală şi medicamente, coplata/con­tribuţie personală servicii medicale acordate în condiţiile prevăzute de Contractul-cadru şi de normele metodologice de aplicare ale acestuia, telefonie, corespondenţă, informare, petiţionare, vizită), atât pentru cele care desfăşoară activităţi lucrative, însoţitori, îngrijitori, cât şi în perioada de la externare până la realizarea transferului • asigurarea aceloraşi drepturi pentru deţinuţii care refuză internarea, până la realizarea transferului • asigurarea efec­tuării expertizelor me­dico-legale solicitate de instanţele de judecată sau de organele de cer­ce­tare penală (expertize psihiatrice, exper­tize pentru amâ­narea/întreruperea executării pedepselor pentru motive medicale, alte expertize medico-legale – paternitate, în caz de agresiuni etc.) ori altor investigaţii solicitate de acestea • asigurarea asistenţei medicale în situaţii specifice (auto­agresiuni, agresiuni, refuz de hrană, sancţiuni disciplinare, transfer, libe­rare) • participarea personalului medical la activităţi specifice privind individualiza­rea/schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, selecţionarea la muncă, liberarea condiţionată.

   Codurile de parafă din sistemele „paralele“. În M. Of. nr. 96 din 7 februarie 2012, a fost publicat Ordinul ministrului sănătăţii nr. 94/01.02.2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.059/2003 privind declararea nominală obligatorie şi evidenţa medicilor. Prin acest act normativ, sunt clarificate unele aspecte privindu-i pe medicii angajaţi în unităţile sanitare ale ministerelor şi instituţiilor din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, aceştia deţinând cod de parafă similar cu medicii angajaţi în unităţile sanitare din subordinea Ministerului Sănătăţii, respectiv a autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a altor ministere şi instituţii cu reţele sanitare proprii. În acest sens, Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică pune la dispoziţia Ministerului Sănătăţii coduri de parafă, în vederea distribuirii acestora structurii corespunzător desemnate, prin ordin comun şi cu avizul Ministerului Sănătăţii, din partea ministerelor şi instituţiilor din sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti. Codurile de parafă atribuite anterior prezentei reglementări în sistemul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti se anulează.