Viata Medicala - Saptamanal al personalului medico-sanitar

   Suntem grăbiţi, trăim într-o continuă cursă contracronometru, nu avem timp de zăbavă, nu ne mai permitem să privim în jur, să contemplăm… Răgazul de linişte a devenit un lux pe care parcă nu îl mai putem obţine cu niciun preţ. Iar când, în sfârşit, punem mâna pe el, ce facem? Ne înghesuim în locuri mult prea aglomerate, prea „populare“, care nu ne oferă mai nimic – spiritual şi emoţional vorbim. Uneori nici măcar din punct de vedere recreativ.

   Pentru cine caută cu adevărat oaze de linişte, în care să se regăsească şi să Îl întâlnească şi pe Creator, ţara aceasta abundă de locuri în care dorinţa poate deveni realitate. Trebuie doar să îţi doreşti suficient, şi să cauţi. Uneori nu prea mult…

   Şi unde se îngemănează mai fericit şi mai inspirat natura şi spiritualitatea creştină, dacă nu între zidurile şi în împrejurimile binecuvântate ale mănăstirilor noastre? Când arşiţa face ca şederea la oraş să devină insuportabilă, când grijile ne copleşesc, o vizită în grădinile cu flori şi verdeaţă pe care măicuţele şi călugării le îngrijesc cu smerenie şi dragoste este leacul cel mai bun. Infailibil. Iar imaginile pe care vi le propun astăzi sper să vă convingă, dacă mai este nevoie, de acest adevăr. Din Moldova şi Bucovina, până în inima Ardealului şi în Oltenia, din Maramureş în Dobrogea, orice direcţie este la fel de inspirată, şi bucuria sufletului şi a trupului va fi la fel de mare. Porţile tuturor sunt mereu deschise pentru pelerini, pentru aceia care îşi caută un refugiu, un sprijin solid în faţa lumii care se schimbă permanent. Mănăstirile rămân aceleaşi, sunt un semn de stabilitate şi de permanenţă, căci ele adăpostesc credinţa şi speranţa şi dragostea care durează de sute şi sute de ani.

   Mai multe cuvinte ar fi de prisos. Imaginile vorbesc prin ele însele…