Viata Medicala - Saptamanal al personalului medico-sanitar

   Există genuri literare care, deşi se află în cercul exterior al prozei, conservă un semnificativ conţinut epic. Aş numi scrierile de călătorie, memorialistica, împreună cu biografia şi istoria romanţată. Alături de aceasta din urmă, care a cunoscut autori de seamă – i-aş aminti numai pe francezii Jules Michelet şi Georges Lenôtre –, era informaticii a făcut să apară o subspecie nouă, transformând cunoştinţele într-un material accesibil, expus limpede, dar fără a-i fi diminuat nivelul cognitiv. Pentru a stăpâni acest domeniu nu este necesară numai erudiţia, care astăzi se poţi obţine rapid prin internet, ci şi un talent „de moară“, pentru a măcina şi apoi a digera datele uneori complexe ale culturii didactice. Un astfel de talent, asociat cu o uşurinţă a scrisului explicativ, care expune longitudinal CV-ul noţiunilor, de la naştere până astăzi, îl are fără îndoială o familie de doctori: Gheorghe M. Gheorghe, alături de colaboratoarele sale Claudia Lucia Ionescu şi Geta Elena Răducanu. Am să mă refer în special la primul autor, fiindcă el reprezintă centrul de greutate al acestei echipe. Talentul despre care vorbeam mai sus s-a format şi lustruit în cariera sa publicistică, întinsă pe mai multe decenii. Redactor-şef al revistelor „Sănătatea“ (1984–1994), „Curierul sănătăţii“ (1994–2002) şi „Dialog cu diabeticii“ (2002–2007), redactor-şef adjunct la publicaţiile „Cuget Românesc“ şi „Argonaut“ (1990–1991), având în portofoliu douăzeci de volume cu interviuri pe teme de sănătate şi social-umanitare, autorul publică, în colaborare cu Claudia Lucia Ionescu şi Geta Elena Răducanu, volumele minienciclopedice: „Senzaţional, între normal şi paranormal“ (1998) „Dincolo de poarta marilor enigme“ (2003), „Pasageri în tunelul timpului“ (2005) şi „Puncte cardinale pe meridianele istoriei“ (2008). O atenţie specială merită cartea „Istorie, legendă şi senzaţional în clepsidra timpului“, apărută anul trecut, care reuneşte teme diverse răspândite în cele patru zări ale culturii. Nu ştiu dacă se poate găsi un domeniu informativ care scapă de accesarea şi procesarea lui în acest dicţionar nealfabetic. Cum numai enumerarea titlurilor capitolelor nu ar reflecta suficient de mult interesul pe care, ca o bombă informatică, îl trezeşte în indiferent ce tip de intelectual, mă voi folosi de privilegiul subiectivităţii pentru a semnala doar datele mai puţin cunoscute despre vioară, regina muzicii instrumentale.

   Aceeaşi harnică echipă de publicişti ne oferă şi recent apărutul volum: ExplorÂnd meridianele istoriei, pe aripile timpului. Lucrarea cuprinde zece capitole, care mai de care mai interesant. Ne-am oprit la capitolul IV, Însemnări din istoria medicinii universale. Conceput calendaristic, textul figurează în chenar numeroşi ani însemnaţi de către cei ale căror fapte i-au ilustrat. Capitolul cuprinde şi Filonul de aur al redutabilei Şcoli medicale româneşti, din care nu credem că lipseşte niciun nume care a utilizat cu succes bisturiul sau stetoscopul. Un om de cultură ar zăbovi în lectura capitolului VII, File de caleidoscop. Aici găsim relatări despre: primii oameni de ştiinţă, sistemul solar şi aurora boreală, faraonul Tutankamon, controversata „biblie a diavolului“, copacul celor peste 12 secole, biblioteca din Alexandria etc. Lucrarea se încheie cu un folositor breviar selectiv din mitologia popoarelor.