resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Prolegomene la o posibilă filosofie a bolii umane

Autor: Dr. Anamaria SUSIN | 7 Martie 2012
Prolegomene la o posibilă filosofie a bolii umane

Abordarea filosofică multidimensională a bolii şi implicaţiile ei în natura vieţii omului constituie tema cărţii semnate de conf. univ. Király V. István, despre care scrie dna dr. Anamaria Susin.

 
   Moartea o întâlnim destul de frecvent ca temă centrală în operele şi dezbaterile marilor gânditori, însă ceea ce se ascunde deseori în spatele acestui „factum metafizic“ – şi anume boala – este un subiect mult mai rar abordat în alte domenii decât medicina. Abordarea filosofică multidimensională a bolii şi implicaţiile ei în natura finită a vieţii umane constituie însă tema centrală a cărţii de filosofie bilingvă (maghiaro-engleză) a lui Király V. István, conferenţiar la Facultatea de Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca, A betegség – az élö létlehetösége. Prolegoména az emberi betegség filozófiájához (Illness – A possibility of the living being. Prolegomena to the philosophy of human illness), publicată la Bratislava (Editura Kalligram, 2011).
   Preocuparea empatică pentru suferinţa umană este caracteristică disciplinelor medicale, însă conceptele de sănătate şi boală depăşesc cadrul îngust, clinic, ridicând probleme ce vizează alcătuirea omului atât ca fiinţă naturală, culturală, cât şi istorico-existenţială. Astfel, sociologia, antropologia, istoria, religia şi cu atât mai mult filosofia sunt sisteme sau discipline care abordează bolile umane, bineînţeles din alte perspective.
   Cum noi ne apropiem de complexitatea problemelor ridicate şi analizate în această carte, ne vom concentra în continuare pe aspectele lor mai degrabă psihologico-psihiatrice, adică din perspectiva specialităţii de psihiatru. Psihicul fiind „invizibil“, nu poate fi măsurat prin vreo analiză sofisticată de laborator şi poate tocmai de aceea suferinţa psihică a fost şi continuă să fie în mare măsură pe de o parte înstrăinată şi/sau bagatelizată, însă, pe de altă parte, şi exploatată în scopuri facile sau exterioare, comerciale şi neştiinţifice. Tocmai datorită unora din aceste motive, multă vreme, bolnavii psihici erau, de exemplu, consideraţi mai degrabă a se afla sub influenţa duhurilor rele şi trataţi ca atare, prin diverse metode, mai ales de reprezentanţi ai bisericii. După cum reiese şi din Excursul primului capitol al cărţii (Sketchy cons
Publicitate
iderations regarding the problems of Christian medicine and Christian healing),
boala din perspectiva creştină era – şi este de fapt – considerată consecinţa păcatului originar şi pedeapsa pentru alte păcate personale. Dar nu numai boala, ci şi vindecarea avea conotaţii creştine problematice, ea devenind de fapt un act al divinităţii, implicaţiile medicale fiind secole întregi minimizate sau chiar anulate.
   Autorul aduce în lumină, în primul capitol al cărţii, intitulat Illness – A possibility of the living being, aspectele filosofice, existenţiale şi ontologice ale bolilor în genere, care sunt identificate aici ca posibilităţi esenţiale ale fiinţelor vii… de orice specie. Posibilităţi care aparţin deci tocmai esenţei vieţii. Orizontul analizelor este, desigur, şi aici direcţionat spre problemele şi caracteristicile bolilor umane, dar şi spre raportările specific umane la boli, afirmând, în esenţă, că niciunul dintre muritorii care trăiau, trăiesc sau vor trăi nu a fost, nu este şi nici nu poate fi nicicând şi în niciun fel scutit ontologic şi existenţial… de întâlnirea, de experienţa şi de atacul lor.
   Normalitatea vieţii – sănătatea – se află la polul gradual opus bolii percepute ca un „pericol al deficienţei trăirii existenţei“. Dar, între patologicul reprezentat de boală şi normalitatea reprezentată de sănătate, penetrându-le pe amândouă, se găseşte totuşi angoasa cotidiană. Deosebirea este că angoasa din sănătate vizează, de multe ori, tocmai posibilitatea apariţiei unei boli, în timp ce angoasa din boală poate viza – direct sau indirect – finitudinea vieţii, adică, în ultimă instanţă, moartea. Iar aceasta produce cu atât mai multă disfuncţionalitate (deficienţă) cu cât boala e mai ameninţătoare de viaţă (deci, mai gravă).
   Sănătatea, de regulă, nu e apreciată la adevărata ei valoare până în momentul experienţei unei boli, căci boala, ca posibilitate esenţială pentru viaţă, duce totodată şi la conştientizarea importanţei sănătăţii.
   În al doilea capitol, Illness and freedom, boala este înţeleasă ca o schimbare în libertatea omului. Căci, fie vorbim de boală fizică, fie de suferinţa psihică, consecinţele în planul independenţei individuale şi al libertăţii existenţiale pot fi (şi de multe ori chiar sunt) covârşitoare. Însă boala nu numai diminuează, dar şi sfidează libertatea omului. La modul esenţial, medicina – raportarea specific şi unic umană la boli – nici nu este altceva decât exerciţiul conturat şi istoric situat al libertăţii umane cu privire la posibilitatea şi realitatea bolilor.
   Astfel, dacă putem privi medicina ca pe un teritoriu al diversităţilor bolilor şi abordărilor „extern-interne“ şi ţintite, filosofia poate fi modalitatea tematică de gândire pentru implicaţiile bolii legate de sensurile vieţii, adică abordarea „interno-internă“, luând în considerare şi căutările ce derivă din apăsările şi sfidările metafizice ale omului istoric aflat în suferinţă.
 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală