Viata Medicala - Saptamanal al personalului medico-sanitar

    Între alte „cazuri“ de „elite uitate“, la Antena 3 a fost prezentat cel al vestitului profesor, chirurg pentru copii, Alexandru Pesamosca. Nu un documentar robust cu palpitanta istorie a unora dintre cei peste 50.000 de foşti pacienţi ai profesorului, cu imagini şi amintiri ale elevilor săi, astăzi profesionişti de mare anvergură, nici măcar o anchetă dură cu cei care au vrut să-l alunge, mai nou, din spital – ca asemenea întâmplări să nu se mai repete –, ci câteva fragmente de interviu întretăiate de comentarii lăcrimoase. În anul 2006, Profesorul a fost scos, forţat, la pensie. Au vrut să-l alunge şi din rezerva de spital în care locuieşte din anii ’80 şi unde acum zace imobilizat la pat. L-au lăsat în cele din urmă, dar în deplină uitare. Profesorul a ţinut să stea în spital pentru că spitalul era viaţa lui. Acum nu mai vrea decât ca la ora 8 să-i fie gata cafeaua. Atât. N-a pus niciodată preţ pe partea materială. Îi ajung „o supă, două mere şi câteva secunde de companie“ pe zi. Munţii de scrisori de la foşti pacienţi îl bucură nespus. Veştile bune de la oameni vii sunt lumina vieţii lui. Şi-a iubit enorm semenii. Îi iubeşte şi acum, de aceea nu e trist. „Trei sferturi dintre ei sunt săraci“, zâmbeşte cald fostul mare chirurg, glorie a medicinii româneşti şi internaţionale. Şi: „Cei săraci au sensibilităţi mai mari. Merită să te lupţi pentru ei.“ A avut un prieten, doctorul Marian Ionescu – chirurg cardiovascular căruia îi zice „Macu“. Acesta a plecat din România în anul 1960. S-a afirmat ca mare doctor şi ca inventator. Astăzi, Marian Ionescu trăieşte la Monaco, face alpinism, are cu totul alt standard. Alexandru Pesamosca ar fi putut să plece şi el, oricând, dar şi-a dorit să rămână în România. Pentru că a iubit spitalul acesta, în care a salvat vieţi şi a creat o Şcoală, pentru că a iubit necondiţionat România.

    Revenind la „tata Pesi“, Răzvan Simion arată că înţelege cel mai bine cum stau lucrurile. Mijloacele de comunicare au o parte importantă de vină: nu vorbim despre eroii noştri la timp, nu-i susţinem în drepturile lor. „Mergem pe soluţia ieftină cu sânişorii şi chilociorii. Cât rating face Profesorul Pesamosca? N-are rating. Nenorocitul ăsta de rating!“

    Epilog: emisiunea a avut un rating remarcabil. Primarul general al Capitalei i-a dat Profesorului imobilizat la pat – cheia oraşului. Dar câinii alfa, inclusiv cei din jurnalism, după cum se aude, sunt lătraţi în continuare de haitele unor maidanezi turbaţi.