resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Paradoxuri aparente ale cardiopatiei ischemice

Autor: Dr. Grigore LUPESCU | 17 Decembrie 2010
   Spre deosebire de angina pectorală, care apare de obicei la efort, infarctul miocardic acut (IMA), forma mai gravă a bolii ischemice coronarienei, survine, aparent paradoxal, mai ales în repaus, fapt neexplicat satisfăcător până în prezent. Investigaţiile noastre contrazic impresia slabei corelaţii dintre IMA şi eforturile fizice importante, relevând că, dimpotrivă, ele joacă un rol precipitant major, dar trebuie căutate mai ales în ziua sau zilele premergătoare IMA. (...)

   Astfel, dintr-un lot de 100 de pacienţi cu IMA, 54 au relatat că în perioada amintită au depus eforturi fizice exagerate: 23 în ziua precedentă, 21 în zilele precedente, 10 în aceeaşi zi, iar 15 au considerat că eforturile fizice predominante s-au asociat şi cu alţi factori precipitanţi. De asemenea, 41 au opinat că în perioada precedentă IMA au prevalat alţi factori de risc (stresuri psihice, abuzuri de fumat, cafea, alcool ş.a.), care s-au asociat la 17 dintre ei cu eforturi fizice deosebite, iar 5 nu au putut incrimina nicio cauză favorizantă.
   Datele constatate sugerează că şocul hemodinamic cauzat de eforturile fizice mari, mai ales de tip izometric (ridicarea de greutăţi, împinsul mobilei sau maşinii), tăiatul şi stivuitul lemnelor, munci agricole manuale etc., efectuate uneori în frig şi umeze
Publicitate
ală, destabilizează placa de aterom, iar intervalul liber până la declanşarea IMA poate fi explicat prin formarea progresivă a trombusului obstructiv.
   În plus, stările poststres se caracterizează în general prin demobilizarea forţelor de apărare a organismului, în timp ce efectele nocive ale agenţilor stresanţi continuă să se manifeste, creându-se un dezechilibru cu potenţial patogen, pe care l-am putea denumi un veritabil „sindrom poststres“. Importanţa practică o constituie instituirea unui tratament profilactic precoce în stările de suprasolicitare, mai ales la bolnavii cardiaci sau cu factori de risc, chiar în lipsa oricărei simptomatologii imediate, în scopul de a opri dezvoltarea sindromului poststres.
   Pe de altă parte, studiile angiografice prospective sau efectuate post-mortem au relevat un alt aspect aparent paradoxal al cardiopatiei ischemice, în sensul că IMA apare mai frecvent la persoanele care nu prezentau stenoze coronariene semnificative, comparativ cu martorii.
   În realitate, ateroamele voluminoase sunt de obicei mai vechi şi mai stabile (prin fibrozare, calcificare, dezvoltarea circulaţiei colaterale), în timp ce ateroamele mai mici şi mai puţin obstructive sunt de regulă mai recente şi mai friabile. Primele, puternic stenozante, nici nu permit efectuarea eforturilor fizice mari, fiind ca atare caracteristice anginei stabile de efort, la care constituie un factor limitativ al efortului şi relativ autoprotector prin menţinerea unui status-quo temporar al irigaţiei coronariene locale. În schimb, ateroamele mai mici şi mai puţin consolidate permit efectuarea unor eforturi fizice importante, dar prezintă şi riscul sporit al fisurării sau rupturii ateroamelor, având drept corolar angina instabilă sau IMA.
 
 
Nota de subsol
1. Lupescu Gr. Jr., Lupescu Gr. – Great Phisical Efforts, Major Precipitant Factor in Acute Miocardial Infarction, Israel Journal of Medical Science, 1996, 32:982 (9-th Annual Meeting of Mediterranean Association of Cardiology and Cardiac Surgery, Tel Aviv, 1996). 2. Lupescu Gr. – Acute Myocardial Infarction and After-Stress Syndrome, 6-th International Congress on Coronary Diseases, Istanbul, 2005.
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală