resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Oscarurile cercetării medicale

Autor: Dr. Mariana MINEA | 12 Septembrie 2014
Oscarurile cercetării medicale
   Echivalentul medical al premiilor Oscar sunt premiile americane Lasker, care au fost anunţate la 8 septembrie. Premiul Albert Lasker pentru cercetare fundamentală a răsplătit descoperirea căilor celulare implicate în comunicarea dintre reticulul endoplasmic (RE), sediul sintezei proteice, şi nucleu. Atunci când proteinele din tubii reticulului endoplasmic nu se pliază corect, reticulul trimite un semnal la nivelul nucleului, ceea ce determină sinteza unei proteine care corectează defectul de pliere. În anii ’90, profesorii Peter Walter, de la Universitatea din California, San Francisco, şiKazutoshi Mori, de la Universitatea din Kyoto, au descoperit că la originea acestui mecanism stau proteine transmembranare de la nivelul RE, care detectează anomaliile şi, consecutiv, activează ARNm, pentru a menţine acest „drăguţ sistem homeostatic“ (Mori, în Nature). Ambii profesori sunt la origine chimişti şi au ajuns la aceste rezultate lucrând în paralel, după ce şi-au părăsit ţările natale (Germania, respectiv Japonia) pentru laboratoarele de biologie celulară din SUA.
   Într-un interviu din revista Nature Medicine, Walter l-a amintit pe profesorul George Palade. „Minunatele“ sale micrografii electronice îl făceau să se întrebe în timpul facultăţii cum de ştie o celulă musculară de câte mitocondrii are nevoie şi de unde ştie o celulă secretorie că are suficient reticul endoplasmic pentru a-şi face treaba. De acolo a pornit interesul său referitor la comunicarea dintre reticulul endoplasmic şi nucleu.
   Premiul Lasker-DeBakey pentru cercetare clinică medicală a fost acordat dezvoltării metodei de stimulare cerebrală profundă la nivelul nucleilor subtalamici, tehnică ce reduce tremorul şi restaurează funcţia motorie la pacienţii cu boală Parkinson avansată. Laureaţi: Alim Louis Benabid, neurochirurg la spitalul din Grenoble, Franţa, şi profesorul Mahlon R. DeLong, de la Şcoala de medicină a Universităţii Emory, SUA. Specializat în chirurgia talamusului, Alim Louis Benabid a introdus, în anii ’80, metoda de stimulare cerebrală electrică de înaltă frecvenţă (100 Hz). „Această metodă poate ameliora simptomatic tremorul esenţial şi distoniile“, ne explică Florin Amzica, profesor de neurofiziologie la Universitatea din Montreal. „Pentru fiecare familie de maladii, electrozii de stimulare se implantea
Publicitate
ză în alte structuri cerebrale. De exemplu, la distonii în globus pallidus (partea internă), iar la tremor în nucleul intermediar ventral al talamusului“. Procedura nu constituie un tratament în sine, dar ameliorarea simptomatologiei este spectaculoasă.
   Tot în anii ’80, DeLong primise, în cadrul laboratorului de la Institutul Naţional de Sănătate Mintală, ceea ce s-a dovedit a fi ocazia vieţii sale: sarcina de a investiga rolul formaţiunilor subtalamice cunoscute sub numele de ganglioni bazali în controlul mişcării. Neurologul american s-a implicat în primele studii privind activitatea neuronală la primatele vii, studii care urmăreau, printre altele, descoperirea unor alternative la levodopa, tratament eficient, dar cu multiple efecte adverse. Cum „nicio persoană întreagă la minte nu ar fi încercat să intervină chirurgical“ în zona subtalamică şi pentru că metoda lui Benabid se dovedise sigură şi cu efecte reversibile, rezultatele celor doi au făcut posibilă „atacarea“ acestui nou teritoriu în condiţii de siguranţă. Peste 100.000 de pacienţi cu boală Parkinson şi-au îmbunătăţit semnificativ funcţia motorie prin stimularea de înaltă frecvenţă a ganglionilor bazali, scriu editorii Lancet în numărul din 8 septembrie, iar aplicaţiile celor două descoperiri nu se opresc aici. „În prezent, se investighează utilizarea tehnicii pentru tulburarea obsesiv-compulsivă şi schizofrenie, se pare cu rezultate încurajatoare“, precizează prof. dr. Florin Amzica.
   Al treilea premiu Lasker a fost câştigat de o femeie: Mary-Claire King, de la Universitatea Washington, are contribuţii „îndrăzneţe şi imaginative“ în ceea ce priveşte descoperirea locusului genei BRCA1, implicată în transmiterea ereditară a cancerului de sân. Dr. King nu este medic, este matematician, iar determinarea cu care şi-a condus cercetările în genetică n-ar fi dat rezultate fără cunoştinţele sale de statistică şi fără un puternic umanism. În 1974, ea s-a mutat din Santiago de Chile la Seattle, unde a primit un post de cercetare în cadrul Universităţii California, pentru a investiga de ce unele familii sunt mai afectate de cancerul de sân decât altele. Nu se inventase reacţia de polimerizare în lanţ, nu se făcuse secvenţierea ADN, iar cuvântul genom nici nu fusese inventat. O mutaţie genetică trebuie să fie cel puţin parţial responsabilă de apariţia unor forme de cancer de sân la vârste mai tinere, i-a spus intuiţia.
   Studiile derulate de King prin analiză matematică şi prin detectarea de markeri sanguini au demonstrat, în 1990, asocierea unei gene de pe cromozomul 17 cu declanşarea cancerului de sân la vârste tinere. Mary King o denumeşte BRCA1, un acronim pentru „breast cancer“. Dr. King nu a fost implicată în secvenţierea cromozomului 17 şi descoperirea locusurilor BRCA1 şi BRCA2.
   Premiile Lasker sunt oferite anual, din 1945. Din cei peste 300 de laureaţi, trei sferturi sunt americani, iar 86 au fost confirmaţi şi prin acordarea Nobelului. Fundaţia „Albert şi Mary Lasker“ nu oferă granturi pentru cercetare, iar valoarea în bani a fiecărui premiu este simbolică –  25.000 de dolari. Emblema fundaţiei o reprezintă pe înaripata Nike din Samothrace, simbolul victoriei asupra bolii şi morţii.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală