resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

O grevă cutremurătoare

Autor: Vlad MIXICH | 22 Mai 2015
O grevă cutremurătoare
Cadavrele unor oameni morţi din cauza virusului Ebola au fost scoase din morga unui spital din Sierra Leone, la adăpostul nopţii, şi aşezate pe trotuarul dintr-o intersecţie aglomerată. Acesta este felul în care cei 23 de angajaţi ai spitalului însărcinaţi cu transportarea şi spălarea corpurilor infectate cu Ebola au ales să protesteze pentru că nu le-au fost plătite sporurile promise. E vorba de o sută de euro pe săptămână pentru nişte oameni care lucrează în condiţii periculoase atât pentru sănătatea fizică, cât şi pentru cea psihică.
Sierra Leone, Guineea şi Liberia au primit donaţii de sute de milioane de dolari pentru a lupta împotriva celei mai grave epidemii de Ebola din istorie. Aproape trei miliarde de euro au fost donate celor trei ţări, majoritatea venind dinspre Statele Unite şi Uniunea Europeană. Doar 2% din aceşti bani au ajuns însă la lucrătorii sanitari care au luptat cu Ebola în prima linie, având contact direct cu pacienţii. Restul au ajuns la agenţiile occidentale, la agenţiile Naţiunilor Unite şi la peste 100 de organizaţii non-guvernamentale. Oficiali ai acestor organizaţii au zburat deasupra zonelor afectate folosind elicoptere închi­riate cu 4.390 de euro pentru o călătorie, scrie revista „Newsweek“. Adică salariile pe o lună a 40 de lucrători sanitari.
Pe zidul spitalului din Sierra Leone, acolo unde înainte scria cu roşu „Aria de izolare Ebola“, astăzi scrie cu graffiti: „Vă rugăm daţi-ne banii“. Asistentele medicale, neplătite astăzi, anul trecut îi spălau pe bolnavii de Ebola, le dădeau să bea sau îi ridicau din toaletele murdare în care aceştia leşinaseră. Unii dintre ei au murit la rându-le de Ebola, mai exact 507, probabil cel mai cunoscut caz fiind al medicului Sheik Umar Khan, un prestigios virusolog din Africa de Vest. Salariul lunar mediu pentru o asistentă medicală în ţările vest-africane este de 115 euro şi atunci când autorităţile au anunţat suplimentări de o sută de euro săptămânal, mulţi s-au oferit să lucreze în spitalele unde erau internaţi bolnavi de Ebola. Acum însă, promisiunea faţă de ei nu este ţinută.
Motivul principal pare să fie corupţia oficialilor din ministerele sănătăţii din aceste ţări. Pe listele lucrătorilor sanitari care ar trebui să primească cei o sută de euro se găsesc lucrători-fantomă, care nu există. Pentru a evita corupţia internă, Banca Mondială şi UNDP au pus la punct un sistem electronic prin care banii urmau să ajungă direct la cei peste 23.000 de lucrători care aşteptau. Dar sistemul electronic a eşuat: deşi responsabilii săi susţin că plăţile au fost înregistrate, pe teren lucrătorii sanitari spun contrariul. Într-o regiune cu o infrastructură atât de precar
Publicitate
şi fără conexiuni online, fenomenul nu este inexplicabil.
Între timp, responsabilii agenţiilor internaţionale care lucrează în teritoriu câştigă sporuri de zece ori mai mari decât cei din prima linie, deşi mulţi dintre aceşti responsabili nu au intrat niciodată în contact direct cu Ebola. Cei mai mari donatori, conform „Newsweek“, sunt guvernul Statelor Unite şi cel al Marii Britanii, urmate de fundaţiile private, Germania şi Banca Mondială. Instituţia din urmă a reuşit să trimită banii lucrătorilor sanitari prin reţeaua de telefonie mobilă, dar sistemul nu este suficient de răspândit.
Lucrătorii sanitari care au luptat împotriva Ebola au apărut anul trecut pe coperta revistei „Time“, fiind numiţi „Personalitatea anului”.
 
 
Un grup legal constituit în New York a anunţat că a iniţiat acţiuni în justiţie pentru a obliga compania farmaceutică Gilead să permită şi altor producători de medicamente generice să fabrice Sovaldi, cel mai profitabil medicament din lume care vindecă hepatita C în combinaţie cu alte antivirale directe şi care înregistrează preţuri uriaşe. Acţiunile au fost începute în Argentina, Brazilia, China, Rusia şi Ucraina. Şi în România, unde medicamentele au intrat cu preţuri de catalog de 50.000 de euro, autorităţile au fost sesizate de organizaţiile americane cu privire la posibilitatea iniţierii unor acţiuni legale dar, deocamdată, niciun răspuns oficial nu a fost oferit.
Gilead a permis mai multor producători indieni de medicamente generice să fabrice Sovaldi şi să-l exporte în 91 de ţări subdezvoltate, dar nu şi în cele considerate a avea venituri medii. În Brazilia, Gilead a propus un tratament de 7.500 de dolari, dar calculele OMS arată că preţul minim de producţie este de 90 de euro/pacient. Reprezentantul Gilead a declarat, pentru „New York Times“, că „lucrăm pentru a facilita accesul pacienţilor la tratamentele pentru hepatita C pe cât de rapid posibil şi în cât mai multe locuri posibile”.
 
În această săptămână, la Geneva, a avut loc adunarea generală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi, cu această ocazie, Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) din Seattle a publicat câteva date cu privire la influenţa actuală a OMS. Anul trecut organizaţia a fost vehement criticată pentru reacţia lentă avută în faţa epidemiei de Ebola, motivaţia fiind, conform avocaţilor OMS, subfinanţarea organizaţiei. Raportul IHME arată însă că, deşi finanţarea a scăzut în ultimii ani, în ultimele două decenii finanţarea OMS în termeni reali a crescut enorm.
Problema, aşadar, este alta. La începutul anilor ’90, Organizaţia Mondială a Sănătăţii era unul dintre cei mai importanţi actori din sănătatea globală şi pentru că existau foarte puţine organizaţii publice şi private interesate de acest domeniu. Asta nu se mai întâmplă astăzi când fundaţii precum Bill&Melinda Gates, Alianţa GAVI sau Global Fund direcţionează sume colosale în domeniu. Acelaşi elan poate fi observat şi în cazul mai multor guverne, cum este cel american şi britanic, fenomenul per ansamblu transformând OMS dintr-un actor-cheie, din punctul de vedere al influenţei financiare, într-unul de pluton. Desigur că vechimea şi prestigiul OMS îi asigură în continuare o influenţă normativă de prim rang, doar că această influenţă nu mai are suportul financiar necesar.
„Epidemia de Ebola a zguduit această organizaţie“, a declarat directorul general OMS, dr. Margaret Chan. „A fost un moment definitoriu pentru munca OMS şi o oportunitate istorică pentru liderii politici care trebuie să acorde OMS o nouă relevanţă şi un nou rol de lider în sănătatea globală“. Vom vedea...
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală