resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Nu sunt bani sau nu ne pasă?

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 1 Ianuarie 2016
Nu sunt bani sau nu ne pasă?
     Ministerul Sănătății (MS) a publicat rezultatele evaluării activității de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale (IN) în cele unsprezece spitale care au acordat asistență medicală victimelor incendiului din 30 octombrie din clubul Colectiv, evaluare realizată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Direcția de Sănătate Publică București (DSPB).
     În cadrul acestei acțiuni, DSPB a verificat, în perioada 3–16 decembrie, modul în care unitățile sanitare din subordine aplică planul propriu de supraveghere, prevenire și control al IN, inclusiv ritmul de efectuare și rezultatele probelor de autocontrol al sterilității mediului spitalicesc. Rezultatele evaluării relevă faptul că, pentru luna noiembrie, gradul de raportare în aceste spitale este unul redus (0–0,8% IN), cu excepția Spitalului Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri (SCUCPRA), unde a fost de 2,8%. Prof. dr. Ioan Lascăr, șeful clinicii de chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca crede că în unele unități spitalicești incidența IN este subraportată, dar la spitalul la care lucrează datele sunt cele reale: „Întâmplător, noi suntem una din unitățile privilegiate: avem laborator de microbiologie nonstop, infecționist, structuri necesare depistării, profilaxiei și combaterii infecțiilor intraspitalicești“.
 
     În cadrul evaluării DSPB s-au efectuat și teste de evidențiere a prezenței microbiene la nivelul suprafețelor din spitale, care au identificat prezența deKlebsiella pneumoniae și Staphylococcus aureus în probele recoltate de la SCUCPRA, respectiv Enterobacter aerogenes și S. aureus de la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon“.
     Contactat de „Viața medicală“, dr. Cristian Nițescu, directorul medical al SCUCPRA, contrazice oarecum raportul, afirmând că în unitatea pe care o conduce nu s-a descoperit K. pneumoniae: „La noi în spital există un mecanism de autocontrol, care, de două sau trei ori pe lună, prin laboratorul propriu, respectiv secția de control și combatere a IN, colectează, exact cum au făcut și cei de la DSPB, prin sondaj, probe de pe chiuvete, perete, cadă etc. și situația este sub control“. De ce la acest spital incidența IN este cea mai mare dintre toate unitățile evaluate? Pentru că, spune Cristian Nițescu, „la noi sunt declarate corect – nicăieri în lume nu sunt zero, așa cum se raportează în România“.
 
     Probleme deosebite nu au fost nici la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni“, potrivit lui Silviu Adrian Marinescu, șeful secției chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă: „Au fost niște probe considerate contaminate, luate în reanimare la pacienții intubați, în rest secreții de plagă, foarte puține cu probleme – cred că două-trei la care era câte un stafilococ. Am avut două decese în primele 24 de ore, din cauza suprafețelor arse extrem de întinse – 90% din corp – și unul la aproximativ zece zile, cu insuficiență multiplă de organe, dar toate plecând de la arsurile pulmonare. Nici nu știu de ce s-a făcut atâta caz“.
 
     Raportul mai arată că, în privința victimelor accidentului din Colectiv, probele microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecție cu germeni multi
Publicitate
rezistenți implicați frecvent în IN, singuri sau asociați, situație medicală probabilă la cei cu arsuri extinse și care au necesitat numeroase manopere medicale. Cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienților cu leziuni pulmonare grave, care cresc riscul de mortalitate de opt-zece ori.
     Prof. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat în MS și fost președinte al Societății Române de ATI, explică faptul că, la acest grup de pacienți, infecțiile erau inevitabile, mai ales că ei au stat mai multe săptămâni pe respirație artificială: „Un pacient cu un plămân sănătos, care din diferite motive ajunge grav, aflat pe ventilație mecanică, conform studiilor internaționale, face pneumonie într-un interval mediu de cinci zile. Pneumonia cauzată de ventilația mecanică este forma cea mai frecventă de infecție dobândită în spital. Este evident că, la un pacient cu plămânul afectat atât de serios cum au fost pacienții noștri, intervalul acesta se scurtează și, practic, toți erau condamnați să facă infecția asociată îngrijirilor, ventilației mecanice. Dintre cei cu leziuni pulmonare, la noi au murit 34%, restul au fost salvați, pentru că au fost tratați corect“.
     Totodată, în cadrul acestei acțiuni, INSP în colaborare cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș“ au evaluat capacitatea de diagnostic microbiologic, de supraveghere și control al IN și de implementare a unor proceduri privind screeningul, izolarea și tratarea pacienților cu patologii grave susceptibili de a fi colonizați/infectați cu bacterii multirezistente, inclusiv modul de utilizare a antibioticelor. Evaluarea a fost realizată pe baza unui chestionar completat de managerii spitalelor care au tratat pacienți din Colectiv. Din coroborarea răspunsurilor la chestionar cu discuțiile purtate cu reprezentanții spitalelor a rezultat că: nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulația germenilor în spital; dotarea unor laboratoare și/sau externalizarea lor nu permite o activitate eficientă de control al infecțiilor sau de monitorizare a terapiei antibiotice; nu există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activități sensibile (screeningul, izolarea pacienților, curățenia/dezinfecția în funcție de zona de risc); serviciile de prevenire și control al IN din cadrul spitalelor au capacitate variabilă de a implementa recomandările, de multe ori considerentele de natură economică fiind invocate de management ca obstacole; lipsește din spitale personalul specializat necesar controlului și prevenirii IN sau este insuficient. Toate acestea sunt însă probleme deja bine cunoscute de profesioniștii din domeniu, majoritatea fiind semnalate și de „Viața medicală“ în repetate rânduri.
     În urma rezultatelor evaluării, ministrul sănătății a dispus elaborarea unui Plan național de acțiune, „cu obiective clare pe termen scurt, mediu și lung“. Pe termen scurt, acesta intenționează să înființeze un grup de monitorizare și evaluare a activităților destinate controlului și prevenirii IN și a rezistenței la antibiotice, care să evalueze activitățile desfășurate în cadrul programului național de supraveghere și control al IN derulat de MS. Asta deoarece „problema este atât de mare, practic nu există spital fără infecții intraspitalicești, încât structurile existente sunt clar depășite. Dorim să trecem de la evaluări pe eșantioane la un program cu adevărat național în care vom implica specialiști cu expertiză: medici infecționiști, epidemiologi, de ATI“, adaugă prof. dr. Dorel Săndesc.
     Raportul de față, mai explică oficialul, dorește să prezinte obiectiv datele constatate, „ca o resursă necesară de învățare și ameliorare a lucrurilor; într-o societate responsabilă, aceasta este menirea unui asemenea demers. Sper ca societatea noastră să reacționeze la fel și să nu transforme orice problemă într-un motiv de scandal și de decapitări în masă“. Referindu-se la subraportare, medicul o pune pe seama faptului că oamenii au reflexe vechi, de care nu au scăpat.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală