resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment


| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Nu sunt bani pentru cercetare în chirurgia plastică

Autor: Dr. Otilia RADU | 18 August 2017
     Chirurgia plastică este în continuă dezvoltare, atât la nivel mondial, cât și în România. Reconstrucțiile estetice se perfecționează constant, pe măsură ce se descoperă noi materiale și tehnici microchirurgicale. Reducerea și chiar eliminarea unor defecte estetice are un impact semnificativ atât asupra fizicului, cât și asupra psihicului și încrederii de sine, de aceea tot mai multe persoane apelează la diferite forme de chirurgie plastică.
     Despre chirurgia estetică în România, dar și despre noutățile în acest domeniu am vorbit cu dr. Ion Zegrea, organizatorul congresului European Plastic Surgery Research Council, ce va avea loc în curând la București.

 

 

     – Care sunt procedurile estetice cele mai cerute în România? Cine și de ce le vrea?
     – În ordine descrescătoare, procedurile estetice cele mai cerute sunt mărirea sânilor cu implanturi, după care rinoplastia și blefaroplastia pe locul doi, iar pe locul trei liposucția. În experiența mea, aceste proceduri sunt cerute mai mult de femei, raportul fiind de aproximativ 80% față de 20% în favoarea acestora, iar numărul cererilor crește cu aproximativ 10% în fiecare an.

 

     – Cum este în România prețul procedurilor estetice față de cel din străinătate? Există turism medical în chirurgia estetică?
     – Există turism medical, pentru că la noi prețurile sunt mai mici. În general, față de Europa de Vest, prețul este la jumătate, sau chiar mai mic. Personal, am pacienți din străinătate, dar cei mai mulți dintre ei sunt români care lucrează în străinătate și vin în România să se opereze.

 

     – Care sunt limitele până la care interveniți în chirurgia estetică?
     – Întotdeauna limitele rămân la aprecierea medicului, pentru că pacienții de multe ori nu-și dau seama că există o limită. Este datoria noastră să-i sfătuim, să-i ghidăm spre ceea ce este cel mai bine pentru ei – pentru sănătatea lor și pentru starea lor de bine în general. Limita până la care intervenim depinde de la pacient la pacient. Ca număr de intervenții, ideal este ca operația să reușească din prima. Sunt însă anumite proceduri pentru care rata retușurilor este, la nivel mondial, cam de 30–50%. Mă gândesc, de exemplu, la reducerea mamară cu augmentare. Reducerea mamară cu mărirea sânilor prin implanturi poate părea o procedură paradoxală, dar are sens. Pentru că sunt foarte mulți factori de luat în calcul și de aproximat, rata de reintervenție poate ajunge la 50%, la nivel mondial. Dar aici mă refer strict la reintervenții minore, retușuri.

 

     – Există consiliere psihologică în completarea chirurgiei estetice? O folosiți?
     Da, există, dar din fericire nu este nevoie să o folosim foarte des. Atunci când ne dăm seama că există anumite semne, comportamente și dorințe care sugerează că pacientul are o problemă de percepție asupra propriei persoane, îl trimitem la consiliere. Pacienții cu această afecțiune – tulburare dismorfică corporală – nu își percep corpul cum este în realitate. De exemplu, o persoană slabă se percepe foarte grasă. Dar nu poți interveni chirurgical la nesfârșit, așa că acești pacienți trebuie trimiși la psiholog, pentru a-și redobândi percepția corectă asupra corpului lor.

 

     – Am auzit de tratamente de corectare a ridurilor sau de augmentare a buzelor făcute de stomatologi, în timpul anesteziei locale pentru tratamente stomatologice. Ce părere aveți despre acest lucru? Ce complicații pot interveni și care sunt riscurile asociate unor proceduri minim invazive nefăcute așa cum trebuie?
     – Astfel de situații nu ar trebui să existe, pentru că nici noi când facem anestezie locală pentru mărirea buzelor nu ne apucăm să reparăm dinții pacientelor. În mod normal, trebuie să fii medic specialist de chirurgie plastică pentru a face aceste proceduri. Într-adevăr, poate că nu sunt proceduri foarte grele și toți medicii ar putea să le facă, dar important este să știi să tratezi eventualele complicații, dacă apar. Dacă nu sunt respectate condițiile de igienă, prima complicație posibilă este infecția. După care, de exemplu, dacă injectarea cu acid hialuronic nu este făcută corect, poate apărea desfigurarea – dacă se injectează prea mult sau prea repede. Infecțiile sunt cele mai frecvente, dar desfigurarea este cea mai
Publicitate
periculoasă.

 

     – Ce presupune urmărirea pacientului după chirurgia estetică?
     – În mod normal, eu îmi văd pacienții a doua zi după operație, apoi la trei zile și la o săptămână. Dacă nu este nevoie de consulturi suplimentare, pacientul se vede în continuare la trei săptămâni, trei luni, șase luni. De multe ori, pacienții sunt refractari să vină la aceste controale, dar tot timpul le reamintesc că ele sunt importante. Dacă ei vin la o săptămână și apoi vin abia la un an, nu se poate vedea evoluția și nu putem corecta din timp ceea ce este corectabil.

 

     – Cum abordați cazurile dificile, care au nevoie de reintervenții?
     – În primul rând reintervențiile nu trebuie grăbite, ci temporizate și realizate după minimum șase luni până la un an de la intervenția primară. Perioada de cicatrizare este de aproximativ opt-zece luni. Noi trebuie să reintervenim după ce vindecarea s-a realizat, fibroza s-a diminuat și putem opera în condiții optime. Dacă ne grăbim, rezultatele nu au cum să fie bune.

 

     – Care sunt noutățile în chirurgia estetică?
     – Ultimul trend în materie de chirurgie estetică, apărut în ultimii cinci ani, este injectarea cu grăsime proprie. Tehnica a început să fie folosită nu doar ca atare, ci și în foarte multe alte intervenții, ca un aditiv, ca o tehnică complementară. De exemplu, sânii pot fi corectați prin injectarea de grăsime proprie, dar procedura se poate folosi și în multe alte proceduri – se poate injecta grăsime proprie pentru corectarea țesuturilor după arsuri sau după iradieri. Tehnica are o foarte mare aplicabilitate în chirurgia estetică și devine din ce în ce mai folosită.

 

     – Câte intervenții de injectare a grăsimii proprii ați realizat și cum vi se par rezultatele comparativ cu metodele vechi?
     – Am realizat între 100 și 200 de astfel de intervenții. Rezultatele sunt mult mai naturale și au avantajul că sunt mult mai rezistente în timp, efectele persistă mult mai mult față de metodele anterioare. De exemplu, la nivelul feței, rezultatul este mult mai durabil la injectarea cu grăsime proprie decât la injectarea cu acid hialuronic. Dar fiecare caz trebuie individualizat, pentru că uneori injectarea de acid hialuronic rămâne procedura indicată.

 

     – Există cazuri în care este contraindicată procedura de injectare a grăsimii proprii?
     – Da. Dacă există o infecție la nivelul pielii, este clar contraindicată această procedură.

 

     – Ce noutăți vor fi prezentate la congresul European Plastic Surgery Research Council?
     – Congresul pe care am onoarea să îl organizez la sfârșitul lunii august este de cercetare în chirurgia plastică. În acest domeniu, cercetarea este mai mult de laborator, fundamentală, mai puțin clinică. Vor fi prezentate aplicații ale cercetării în chirurgie reconstructivă și microchirurgie – aici vorbim de regenerări nervoase, de interfața bionică dintre țesuturile umane și protezele de membre, de reconstrucția sânilor cu grăsime abdominală sau alte materiale inovatoare, de reconstrucții după operații oncologice. Congresul a fost înființat de profesorul german Lars Steinstraesser după modelul american și este un eveniment anual – aceasta este a noua ediție. Primele șapte congrese au fost organizate în Hamburg, dar acum în fiecare an se alege un nou organizator din cadrul comitetului executiv al European Plastic Surgery Research Council. Ediția din acest an va reuni specialiști și cercetători din România și din străinătate, dar va avea și sesiuni pentru medicii rezidenți, bazate în general pe probleme de cercetare. Participanții își vor putea împărtăși experiențele, iar rezidenții vor avea ocazia să discute cu omologii lor de la universitățile Harvard sau John Hopkins, de exemplu.

 

     – Credeți că România este aliniată cu Europa de Vest în ceea ce privește chirurgia plastică?
     – Dacă la chirurgia reconstructivă și la cea estetică suntem aliniați, în ceea ce privește cercetarea, nu avem condițiile, laboratoarele și banii necesari pentru a o realiza cum trebuie. Se face cercetare în România, dar în condiții mult mai vitrege decât în lumea vestică.

 

     – Cum ar putea fi îmbunătățită această situație?
     – Am putea face un model în care fiecare spital să aibă un laborator de cercetare și fiecare secție să aibă un departament de cercetare, care să colaboreze unele cu altele. Activitatea de cercetare trebuie susținută și încurajată de șefii universităților medicale. Dar în privința asta banii reprezintă o mare problemă. De multe ori nu sunt bani în sistem pentru bolnavi, așa că cercetarea pare un obiectiv foarte îndepărtat în România.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală