resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Nori negri

Autor: Vlad MIXICH | 11 Septembrie 2015
     Nu se întâmplă prea des ca informațiile publicate de presa de la București să devină știri la nivel european, mai ales în domeniul sănătății. Dar săptămâna aceasta am fost martorii unui astfel de eveniment cu ocazia interviului acordat de comisarul european pentru sănătate, Vytenis Andriukaitis, înainte de vizita sa la București. „Comerțul paralel [cu medicamente] trebuie monitorizat și toate țările au dreptul să stopeze comerțul paralel atunci când acesta reduce accesul pacienților la tratamente. Trebuie să încurajăm statele membre să folosească acest instrument. Cei care promovează comerțul paralel au un singur motiv: câștigul financiar“, a spus comisarul și, imediat, presa europeană a preluat subiectul. Exporturile paralele sunt legale în Uniunea Europeană, dar în același timp un subiect foarte controversat și foarte relevant și pentru România.
     Distribuitorii de medicamente profită de prețurile mici practicate pe piața românească și revând medicamentele cumpărate în România pe piața din Germania sau Franța, la prețuri mult mai mari, obținând consecutiv și un profit semnificativ. Se întâmplă uneori ca din cauza acestui fenomen, în România să apară anumite crize în aprovizionarea cu medicamentele cele mai reexportate. Declarația comisarului a deranjat atât de mult, încât asociația europeană de profil nu a întârziat să-i replice înaltului funcționar european: „Nu există în prezent nimic care să sugereze că exportul paralel de medicamente cauzează crize în aprovizionarea cu medicamente. Din contră, exportul paralel generează adesea un acces mai bun la medicamente și prețuri mai accesibile pentru consumatori și statele membre, furnizând lichidități și competiție pe o piața farmaceutică încă fragmentată de granițele naționale“. Cu toate acestea, autoritățile de la București au acuzat de multe ori exporturile paralele ca principal motiv al frecventelor crize de medicamente din spitalele românești. Guvernul a și interzis ca o serie de medicamente să fie reexportate din România. Asociații europene de pacienți lucrează și ele la Bruxelles pentru a reglementa situația care naște probleme și producătorilor europeni de medicamente.
     Dar nu toată lumea din interiorul Comisiei Europene împărtășește poziți
Publicitate
a comisarului pe sănătate. Directoratul pentru piața internă și industrie a declanșat o acțiune în justiție împotriva Slovaciei, deoarece aceasta a limitat exporturile paralele de medicamente. Argumentul principal este că nu poate fi încălcat principiul circulației libere a bunurilor în interiorul UE. Comisarul pentru sănătate contraargumentează susținând că medicamentele nu sunt bunuri obișnuite. Dezbaterea va continua și este interesant că un episod important s-a petrecut în România.

 

     La orizont apar tot mai des nori negri în privința forței de muncă din domeniul sanitar. Vârsta medie a unei asistente în Marea Britanie este de 42 de ani. Vârsta medie a unui medic german care lucrează în policlinică este de 53 de ani. Comisia Europeană a lansat deja avertismentul că furtuna în acest domeniu se va declanșa în 2020, când vom avea cu două milioane mai puțini lucrători medicali decât necesarul european. Problema apare și în distribuția inegală a medicilor: Grecia de pildă are de aproape trei ori mai mulți medici decât Polonia, iar Elveția aproape de patru ori mai multe asistente medicale decât Bulgaria. Un studiu publicat în „Eurohealth Observer“ notează însă că cifrele existente nu sunt de încredere, iar România este aici un exemplu perfect. Dacă raportează doar numărul medicilor specialiști, atunci România se află la coada clasamentului, doar Polonia având mai puțini medici. Dar dacă statisticile ar include și numărul medicilor rezidenți, atunci România ar crește mult în clasament apropiindu-se de media europeană. De altfel, reamintim că România este statul UE care produce cei mai mulți absolvenți de medicină la o sută de mii de locuitori.
 
     Pentru a face față acestei crize, țări precum Germania, Franța, Anglia sau Danemarca încearcă deja să educe pacienții și aparținătorii în a prelua managementul bolilor cronice. Pacienții pot învăța cum să-și controleze durerea, oboseala, cum să folosească în mod corect medicația, cum să-și asigure un regim alimentar corect și cum să evalueze noile tratamente apărute. Desigur că România este încă la ani lumină de o astfel de mentalitate, distanță din păcate accentuată în ultima lună de contrele mediatice inutile și incorecte dintre medici și pacienți.

 

     În contextul crizei de resurse umane din sănătate, știrea că elevii britanici care doresc să facă voluntariat în spitale trebuie să plătească 500 de lire este uluitoare. Voluntariatul în spitale este un mare avantaj în aplicațiile tinerilor care doresc să urmeze cursurile unei facultăți de medicină din Marea Britanie. Taxa solicitată pentru a lucra ca voluntar în mai multe spitale private este necesară „acoperirii costuri administrative și antrenamentului specific oferit fiecărei persoane pentru a alcătui o aplicație de succes la începutul unei cariere în domeniul medical“, precizează pentru BBC reprezentanții unui spital. Medicina este una dintre cele mai competitive facultăți în Marea Britanie și peste jumătate din liceele britanice nu au avut nici măcar un singur aplicant în ultimii ani din cauza dificultății procesului de admitere.

 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală