resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Managementul bolilor neurogastrointestinale

Autor: Dr. Cornelia Maria GLODEANU | 14 Aprilie 2017
      Medici gastroenterologi, hepatologi, neurogastroenterologi și de alte specialități, cu preocupări în acest domeniu, din Europa și din SUA, s-au reunit, în perioada 16–18 martie, la Iași, în cadrul Congresului NeurogastRO, organizat de Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie – SRGH (președinte, prof. dr. Dan L. Dumitrașcu) și Societatea Română de Neurogastroenterologie (președinte, prof. dr. Vasile L. Drug). Principalul obiectiv al acestei manifestări științifice l-a reprezentat actualizarea informațiilor privind posibilitățile de diagnostic paraclinic, tratament și management al pacientului cu probleme de sănătate din această ramură a medicinii.
     Multidisciplinaritatea și colaborarea între diferite specialități medicale a fost cuvântul de ordine și aici. Imunologia, genetica, fiziopatologia, cardiologia, psihiatria, psihologia sunt doar câteva dintre ariile universului medical ale căror conexiuni cu gastroenterologia au fost evidențiate pe parcursul celor trei zile de intensă activitate științifică.

 

Afecțiuni funcționale vs. patologie organică

 

     Startul prezentărilor din prima zi a congresului a fost dat de prof. dr. Anca Trifan, care a vorbit despre manometria esofagiană, o explorare paraclinică foarte cunoscută gastroenterologilor. Prof. dr. Alina Pleșa a urmat-o cu o lucrare în care a abordat o problemă de patologie foarte frecventă: glutenul – legătura dintre dispepsie și boala celiacă. Legătura gastroenterologiei cu oncologia a fost subiectul abordat de prof. dr. Irina Ciortescu, aceasta relatând pe larg simptomele digestive ale pacienților din sfera oncologică. Prof. dr. Carmen Anton a vorbit despre managementul deficiențelor motilității gastrointestinale în sarcină, iar prof. dr. Vlad Gorduza despre importanța testării genetice și beneficiile pe care aceasta le aduce în managementul bolilor gastrointestinale.
    Dr. Otilia Gavrilescu, în expunerea sa privind calitatea vieții la pacienții cu sindrom de intestin iritabil versus pacienții cu boala inflamatorie intestinală, a încadrat, în linii mari, sindromul de intestin iritabil în categoria afecțiunilor funcționale, iar bolile inflamatorii intestinale în sfera patologiei organice. Deși ambele afectează calitatea vieții pacientului, aceasta a făcut o analiză comparativă a impactului unei afecțiuni organice, precum boala Crohn, cu impactul pe care îl are o afecțiune funcțională, precum sindromul de intestin iritabil. În acest sens, a apelat la un chestionar ce conține opt scale de evaluare a calității vieții, o parte fiind destinate componentei fizice, iar cealaltă componentei mentale.
     Chestionarul respectiv a fost folosit în cadrul unui studiu ce a avut ca principal scop evidențierea importanței studierii calității vieții în patologia gastrointestinală, realizat în cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie Iași pe parcursul unui an. Rezultatele acestui studiu au ajutat la identificarea anumitor diferențe între pacienții cu afecțiuni funcționale și cei cu patologie organică. Mai exact, s-a demonstrat că pacienții afectați de o problemă funcțională precum sindromul de intestin iritabil sunt mai sensibili la variațiile psihosociale, în lotul acestora identificându-se valori semnificativ mai scăzute ale scorului ce cuantifică componenta mentală, pe când cei cu boală Crohn sunt mai afectați de componenta fizică a bolii.

 

Rolul microbiomului intestinal

 

    Rolul benefic al microbiotei intestinale în bolile inflamatorii intestinale a fost prezentat de dr. Alina Popescu (Timișoara), care a afirmat că, deși de multe ori în practica clinică microbiomul nu este luat în considerare, acesta are o importanță foarte mare, comportându-se ca un adevărat organ. În plus, a adăugat aceasta, microbiomul are și multiple funcții în apărare, imunitate, digestie, metabolism și comunică bine cu foarte multe zone ale organismului, inclusiv cu sistemul nervos central. Are rol energetic și metabolic și este o sursă mare de energie, deoarece flora microbiană contribuie la digerarea reziduurilor ce ajung la acest nivel.
    Prin producerea de acizi grași cu lanț scurt, în principal acid butiric, microbiomul intervine în mod pozitiv asupra colonocitelor. Există o permanentă interacțiune între flora comensală și sistemul imun de la acest nivel, ceea ce poate duce la dezvoltarea unei inflamații cronice fiziologice. Dacă inflamația se menține la acest nivel, previne apariția bolilor inflamatorii intestinale. Însă, atunci când există un răspuns inflamator exagerat, neadecvat, cauzat de microbi, crește permeabilitatea mucoasei intestinale, cu posibilitatea apariției patologiei. „În bolile inflamatorii intestinale, de exemplu, apar atât modificări cantitative, cât și calitative ale microbiomului. În timp ce din punct de vedere cantitativ se observă o scădere a populației microbiene la nivel intestinal, modificările calitative duc la dismicrobism, disbioză la acest nivel”, a menționat Alina Popescu. Aceasta reprezintă o modificare definitivă în microbiomul intestinal normal, cu trecerea de la predominanța germenilor simbiotici, la apariția unora cu potențial patogen, care pot favoriza apariția bolii.
    Medicul timișorean a oferit ca exemplu boala Crohn, patologie în care scad genurile firmucutes și bacteroides, dar cresc, ca frecvență, proteobacteriile și actinobacteriile. Un exemplu de generare a disbiozei este utilizarea pe scară largă a antibioticelor, care contribuie la apariția unor modificări în flora intestinală și crește riscul de apariție a bolilor inflamatorii intestinale. Astfel, printr-un consum rațional de antibiotice, o mare problemă de sănătate ar putea fi evitată.

 

GastroPanel-ul și evaluarea dispepsiei

 

    Lectori au fost în număr mare și din alte centre universitare ale țării. Astfel, de la Cluj-Napoca, dr. Liliana David a prezentat o serie de detalii privind inflamația intestinală și legătura ce există între aceasta și suprapopularea bacteriană, iar dr. Cosmin Grad, a adus în prim-plan GastroPanel-ul și utilitatea sa în evaluarea dispepsiei. El a subliniat că 30% din populația actuală a țării acuză, la un moment dat, simptome dispeptice și, pentru a face un diagnostic corect al afecțiunii, trebuie exclusă orice modificare structurală, lucru ce înseamnă, de obicei, efectuarea unei endoscopii digestive superioare. E ușor de intuit că ac
Publicitate
easta nu este explorarea preferată a pacienților. Aici intervine GastroPanel, o investigație nonivazivă de primă linie. Este vorba de un test serologic ce folosește concentrația serică a patru biomarkeri: pepsinogen I, pepsinogen II, gastrina 17 și anticorpii Ig G anti-
Helicobacter pylori, pentru evaluarea statusului funcțional și structural al mucoasei gastrice. Folosirea acestor markeri ajută la efectuarea unei așa-zise „biopsii serologice” a mucoasei gastrice și poate ajuta specialiștii să stabilească o topografie a modificărilor acesteia. Prin faptul că pepsinogen I este secretat de celulele din corpul gastric, pepsinogen II e secretat de întreaga mucoasă gastrică, iar gastrina 17 este secretată de celulele din antru și celulele duodenale, acești markeri ajută la stabilirea unei anumite localizări a modificărilor.
    Utilitatea și eficiența practică a GastroPanel-ului interesează, de exemplu, în evaluarea gastritei, în special a celei cronice atrofice, un precursor al cancerului gastric de tip intestinal. Este foarte important să se utilizeze un sistem univoc care să indice gradul atrofiei la pacientul investigat.
    Din punctul de vedere al efectuării screeningului pentru cancerul gastric, este importantă identificarea pacienților care se află în stadiile III și IV. Se pune întrebarea dacă și cât de bun este acest test. Un prim răspuns l-a oferit dr. Cosmin Grad, care a relatat că, în cazul a 176 de pacienți consecutivi, cărora li s-a efectuat atât endoscopie digestivă superioară (EDS), cât și test serologic, s-a evidențiat faptul că GastroPanel are o acuratețe de 98%, în ceea ce privește atrofia. Totuși, mai sunt necesare studii care să confirme și să susțină aceste rezultate.
    Întrucât progresia atrofiei gastrice către cancer este un fenomen continuu, iar pepsinogenul seric este folosit pentru a evidenția pacienții cu risc crescut de a dezvolta un cancer, se poate afirma că folosirea markerilor serologici ar putea fi, uneori, de mai mare folos decât folosirea biopsiilor gastrice randomizate. Speranța care există la ora actuală este ca în viitor GastroPanel-ul să ajute la diagnosticarea neoplasmelor gastrice, așa cum transaminazele și markerii virali și autoimuni ajută în diagnosticul bolilor hepatice.

 

Evaluarea timpului de evacuare gastrică

 

    Dr. Cătălin Sfarti a adus în prim-plan una dintre complicațiile diabetului zaharat ce se intersectează cu patologia gastrointestinală – gastropareza diabetică –, o afecțiune ce presupune evacuarea întârziată a stomacului, fără obstrucție. Apoi, dr. Ana-Maria Sîngeap, a vorbit despre evaluarea timpului de evacuare gastrică, folosind capsula endoscopică. Evacuarea gastrică este un parametru care analizează și cuantifică performanța motorie a stomacului. Este important să se studieze modificările patologice ale acestui parametru, atât în sensul accelerării, cât și al întârzierii, pentru a putea afirma dacă acest capitol de patologie este responsabil de simptomele pacientului.
    Capsula endoscopică dedicată intestinului subțire a fost aprobată de FDA în 2001, iar din 2003 a fost implementată și la Iași, în cadrul Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie. Videocapsula endoscopică are un rol binecunoscut în explorarea intestinului subțire, în cadrul anumitor patologii. Mai mult de două milioane de investigații cu videocapsula de intestin subțire s-au făcut în întreaga lume de la implementarea acesteia și au fost publicate mai mult de 4.000 de studii despre aceasta. Important de subliniat este faptul că ea nu reprezintă o metodă de evaluare a patologiei organice gastrice și nu este un standard pentru evaluarea disfuncției tubului digestiv, dar ar putea oferi, într-o oarecare măsură, multe informații suplimentare, ceea ce o face o unealtă adjuvantă într-o „lume complexă, dar imperfectă” a metodelor de evaluare a disfuncțiilor de tub digestiv.
    Care au fost premisele de la care s-a pornit când s-a afirmat că se poate investiga motilitatea intestinului subțire cu videocapsula endoscopică? Definiția timpului de pasaj este intuitivă. S-a dorit evaluarea timpul de evacuare gastrică și timpul de tranzit al intestinului subțire și observarea corelației cu anumite caracteristici ale pacientului, fiziologice sau patologice. Dr. Ana-Maria Sîngeap a afirmat că pentru aceasta s-au luat în considerare ultimele o sută de studii consecutive din literatura de specialitate. La pacienții cu boli inflamatorii intestinale s-a observat că există tendința de a prezenta un timp de golire gastrică prelungit, în absența unor leziuni macroscopice la nivel gastric. Se pune întrebarea dacă aici inflamația microscopică din boala Crohn contribuie în vreun fel sau există o cale motorie comună care să ofere această explicație. Pacienții cu hemoragie digestivă la care s-a identificat o sursă de sângerare și sângerare activă pe filmul videocapsulei, au avut un timp de evacuare gastrică mai scurt. Și aici se naște o întrebare: motilitatea este stimulată de anumiți factori precum stresul hemodinamic sau în joc sunt anumite mecanisme compensatorii? Sângele din interiorul tubului digestiv poate fi un stimul pentru motilitate, nu atât din punct de vedere chimic, cât mai ales din punct de vedere mecanic. De asemenea, rolul unei anemii acute posthemoragice pe o anemie cronică ar putea avea un rol în a explica această diferență de motilitate a tubului digestiv.
    O altă problemă de discuție ce există în literatura de specialitate este diferențierea între imaginile pseudotumorale, reliefate, supradenivelate din intestinul subțire, care pot fi sau nu tumori de intestin subțire. Poate juca un rol predictiv timpul de tranzit al intestinului subțire? S-a observat că pacienții cu angiodisplazie au avut un timp de tranzit mai prelungit.
    În concluzie, printre avantajele videocapsulei endoscopice se numără evaluarea corectă și precisă a timpului de evacuare, faptul că nu trebuie întrerupte antisecretoriile, așa cum se întâmplă în cazul capsulei de motilitate continuă. În plus, poate oferi o evaluare integrată, atât a modificărilor cronice, cât și a celor funcționale de tub digestiv.
    În zilele următoare ale manifestării științifice din capitala Moldovei, lectorii au menținut standardul științific la cote înalte. Prof. dr. Carol Stanciu (președintele de onoare al SRGH) a făcut o prezentare amplă a contribuțiilor medicinii românești la dezvoltarea neurogastroenterologiei și motilității, prof. dr. Douglas A. Drossman a oferit informații la zi privind cunoașterea bolilor funcționale gastrointestinale, iar prof. dr. Vasile Drug a venit cu o serie de detalii privind managementul bolii de intestin iritabil și a tulburărilor funcționale gastrointestinale în România. Prezentări pe aceeași temă au fost susținute și de reprezentanți din Serbia, Croația, Macedonia, Rusia, Moldova, Polonia, Belarus, Bulgaria, evidențiind, încă o dată, caracterul internațional al acestui congres și accentul care se pune pe colaborarea inter- și intradisciplinară.

 

 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală