resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Măsuri de limitare a epidemiei de rujeolă

Autori: Dr. Gindrovel DUMITRA , Dr. Aurora STĂNESCU , Dr. Sandra Adalgiza ALEXIU , Dr. Adriana PISTOL , Dr. Amalia ȘERBAN | 2 Decembrie 2016
     De la începutul anului 2016 în România evoluează o nouă epidemie de rujeolă. Primele cazuri au apărut la sfârșitul lunii ianuarie, constituindu-se într-un focar de comunitate care a evoluat în localități aflate la granița dintre județele Bistrița-Năsăud și Cluj. Familii din aceste comunități călătoresc în mod repetat în afară țării și migrează alternativ între județele Bistrița-Năsăud și Cluj; o parte din acestea nu sunt pe listele niciunui medic de familie, altă parte însă, din cauza deplasărilor frecvente, nu se prezintă cu copiii la vaccinare.
     Primele semnale de alarmă au fost trase încă din toamna anului 2015, atunci când dr. Adriana Pistol, directoarea Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) afirma în mod public: „Pentru că am avut oportunitatea, pe datele pe care le avem, să facem niște prognoze, pot să vă informez – și puteți vedea pe harta de risc – că ne aflăm din nou în fața unui risc major al unei alte epidemii de rujeolă, începând în mod deosebit din zona de vest a țării, în județul Arad, unde e riscul cel mai mare”.
     A fost calculat un scor de risc pentru fiecare județ în parte, utilizând următoarele categorii de date: acoperirile vaccinale antirujeolice (AV%) la prima și a doua doză de ROR, pe județe, pentru anii 2012, 2013 și 2014; baza națională de date privind cazurile de rujeolă pentru anii 2012, 2013 și 2014; factorii favorizanți la nivel de județ (populație mobilă, refuz la vaccinare, ezitare la vaccinare din cauza unor temeri privind siguranța vaccinurilor, acces dificil la cabinetul medicului de familie).
     Analiza datelor a fost făcută utilizând un model matematic. Astfel, a rezultat un risc foarte mare în 13 județe (în special cele din vestul țării, cel mai mare scor de risc prezentându-l județele Arad și Hunedoara. Pentru alte 14 județe (mai ales cele din centrul și Sud-Vestul țării) a fost stabilit un risc mare (figura 1).
     Pentru prima oară, la 1 aprilie 2016, Ministerul Sănătății (MS) informează privind apariția unui focar de rujeolă cu 79 de cazuri confirmate în județele Bistrița-Năsăud și Cluj. La 21 septembrie, MS atrage din nou atenția, printr-un comunicat de presă, asupra evoluției epidemiei de rujeolă. „Ministerul Sănătății condamnă în cei mai duri termeni campaniile iresponsabile contra vaccinării copiilor. Rezultatele acestora se traduc, de exemplu, în înmulțirea cazurilor de rujeolă de zeci de ori într-un singur an”. În același timp este arătat că: „În România, în ultimii doi ani, nu au existat probleme majore la aprovizionarea cu vaccinul ROR”.
     La 23 septembrie INSP – CNSCBT publică datele privind evoluția rujeolei în România care evidențiază apariția și creșterea numărului de cazuri în județele Mureș, Brașov și, mai ales, în județele aflate la risc înalt: Arad și Timiș (figura 2).
     Conform raportului INSP – CNSCBT din 25 noiembrie, Arad este județul în care a fost notificat cel mai mare număr de cazuri (372) cu cinci decese (figura 3). La acea dată, în România erau raportate 1.366 de cazuri de rujeolă din care șase au evoluat spre deces. De menționat că, din cele șase decese, trei au fost copii cu vârsta sub un an, neeligibili la vaccinarea antirujeolică, un copil cu vârsta de un an și o lună, un tânăr de 15 ani care prezenta comorbidități (ex: maladia Nieman Pick) și o tână
Publicitate
ră de 26 de ani cu imunodeficiență. Aceștia au contactat boala de la persoane din anturaj (familie, colectivitate, comunitate) care, dacă ar fi fost vaccinate în concordanță cu calendarul național, ar fi trebuit să le asigure „protecția de comunitate”.
     Un element foarte important în această epidemie este acela că întâlnim un număr mare de decese, în condițiile în care mortalitatea prin rujeolă este de unul-două cazuri la mia de cazuri. Un alt element caracteristic constă în faptul că tulpina de virus rujeolic identificată este de import (B3) diferită față de tulpina endemică din România (D4).
     Genotipul B3 al virusului rujeolic a avut o răspândire globală în 2014, când a fost identificat la cazurile/focarele apărute în 49 de țări din toate regiunile OMS (ex: marea epidemie de rujeolă din Filipine). Vaccinul utilizat la momentul actual oferă protecție împotriva tuturor serogrupurilor virusului rujeolic.
     Rujeola evoluează chiar și în județe cu risc mediu precum Bistrița-Năsăud și Mureș (Mureș e pe locul doi cu 218 cazuri) sau chiar Dolj care este un județ cu risc scăzut și care a raportat deja 49 de cazuri (cu 18 mai multe decât în urmă cu mai puțin de o săptămână).
     Acest lucru demonstrează că epidemia de rujeolă evoluează în comunități cu acoperire vaccinală scăzută chiar dacă media județeană este corespunzătoare. Riscul de îmbolnăvire se va menține atâta timp cât acoperirea vaccinală antirujeolică este sub 95% pentru prima și, respectiv, a doua doză de vaccin în toate grupurile populaționale și în toate ariile geografice.
     În acest context, Ministerul Sănătății a făcut apel la Organizația mondială a sănătății (OMS) în vederea asigurării suportului pentru o intervenție care să diminueze amploarea epidemiei, aceasta în condițiile în care județe aflate la risc înalt din estul României nu au fost încă atinse semnificativ de epidemie.
     Ministerul Sănătății a constituit o echipă de coordonare a răspunsului la epidemie care include și reprezentanți ai Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) în vederea asigurării unei intervenții prin intermediul medicilor de familie. Echipa de coordonare a propus o intervenție construită pe două paliere care să fie aplicată în timp scurt, pe o suprafață cât mai mare.
     Această acțiune va implica toți medicii de familie din țară. În săptămâna 5 – 11 decembrie 2016, medicii de familie vor efectua o catagrafie pe baza căreia, în teren, asistenții comunitari, mediatorii sanitari, cu suportul consiliilor locale vor verifica și vor mobiliza copiii la vaccinare. Vor fi identificați copiii prezenți efectiv la domiciliu, dar și copiii neînscriși la medicul de familie care vor fi direcționați către un cabinet special amenajat. Vor fi, de asemenea, desfășurate acțiuni de informare prin mijloace media naționale, dar și prin reprezentanții locali.
     În perioada 12–20 decembrie 2016 se va desfășura activitatea propriu-zisă de vaccinare. Raportarea vaccinărilor se va efectua până miercuri, 28 decembrie. În același timp, se preconizează desfășurarea unei acțiuni suplimentare, prin echipe mobile, în județele „barieră” care au fost definite conform hărții (figura 4).
     Astfel, în județele Suceava, Neamț, Harghita, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Olt, Dolj se vor constitui echipe formate din medici de familie și asistenți medicali comunitari, medici epidemiologi și persoane desemnate de autoritățile locale. Aceste echipe vor interveni în colectivități cu probleme precum localitățile fără medic, cu acoperiri vaccinale suboptimale (figura 4).
     Pentru toate aceste acțiuni se vor întocmi rapoarte de activitate. Sperăm să fim susținuți de toată comunitatea medicală pentru mobilizarea acestor cazuri, dar și de partenerii noștri din presă, organizații nonguvernamentale, comunități locale care înțeleg importanța realizării acestui deziderat.

 

Medicii de familie, dar și cei de alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa: inprimalinie@viata-medicala.ro

 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală