resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Liberalii au predat gestiunea

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 28 Februarie 2014
Liberalii  au predat gestiunea

Miercurea trecută a fost ziua conferinţelor de presă în sănătate. Mai întâi Eugen Nicolăescu, ministru al sănătăţii, apoi dr. Cristian Buşoi, preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au prezentat presei bilanţul activităţii lor la încheierea, înainte de termen, a mandatelor. În aceeaşi zi, pe la prânz, miniştrii şi secretarii de stat liberali ai cabinetului Ponta şi-au depus demisiile în bloc. Preşedintele CNAS este şi el asimilat secretarului de stat.

 

Cum rămâne cu reforma în sănătate?

 

Prima conferinţă de presă, în ordine cronologică, a fost organizată la Ministerul Sănătăţii (MS) de cei doi demisionari, Eugen Nicolăescu şi secretarul de stat dr. Adrian Pană.
La început de mandat (decembrie 2012), echipa condusă de ministrul Nicolăescu declara ca 2013 să fie anul reformei, din punctul de vedere al legislaţiei. Urmau să fie elaborate proiectele de reformă: pachetul de bază de servicii medicale, noua listă de medicamente, proiectele pilot privind statutul spitalelor şi creşterea veniturilor medicilor şi echipelor medicale, malpraxisul, strategia naţională de sănătate, reorganizarea Ministerului Sănătăţii şi a structurilor sale de specialitate, o nouă politică în domeniul medicamentului etc. La final de mandat, ministrul demisionar spune că toate acestea „au fost finalizate şi se află în diferite stadii în procesul de aprobare“.
În lista de reuşite a lui Eugen Nicolăescu găsim:
• Promulgarea OUG nr. 2/2014 de modificare a Legii 95, care prevede: aplicarea directivelor europene privind serviciile transfrontaliere, trans­plantul de organe şi ţesuturi sau cea privind farmacovigilenţa; revi­zuirea legislaţiei referitoare la pachetele de servicii medicale pentru per­soanele asigurate, a pachetului minimal de servicii medicale pen­tru persoa­nele neasigurate, respectiv, a programelor naţionale de sănătate şi adoptarea acestora prin HG; introducerea reţelei spitaliceşti şi de ambulatoriu pentru universităţile de medicină şi farmacie; introducerea posibilităţii ca centrele de primiri urgenţe să intre în coordonarea unor UPU şi acordarea de competenţe de medicină de urgenţă medicilor de familie prin intermediul sistemului naţional de urgenţă; introducerea unui capitol referitor la asistenţa medicală ambulatorie de specialitate; crearea cadrului prin care autorităţile publice locale să poată finanţa cheltuieli de administrare şi funcţionare, inclusiv cheltuieli de personal, şi a cadrului prin care MS poate transfera fonduri pentru cheltuieli de investiţii spitalelor din subordinea autorităţilor locale; introducerea prevederii de serviciu public pentru furnizorii, distribuitorii şi vânzătorii de medicamente, dar şi desfacerea produselor farmaceutice prin minimum trei distribuitori; reorganizarea ANM; reglementări privind cardul naţional de sănătate etc. • stabilirea procedurii cu privire la achiziţiile publice centralizate • dezvoltarea chirurgiei cardiace pediatrice la Spitalul de Copii Marie Curie • reînfiinţarea Institutului Inimii de la Târgu Mureş • punerea în func­ţiune a liniei de vaccin gripal la Cantacuzino şi obţinerea licenţei de producţie în con­di­ţi­ile respectării regulilor GMP • redeschiderea a zece spitale din cele 62 închise, alte zece au fost transformate în centre multifuncţionale, iar restul urmează să se transforme în acord cu pre­ve­derile legale şi cu strategia naţională de sănătate • întărirea rolului UNIFARM • inter­zice­rea exporturilor paralele pentru medicamentele oncologice deficitare • susţinerea Antibiotice Iaşi, prin s
Publicitate
cutirea de la plata a jumătate din impozitul pe profit pentru reinvestire în dezvoltare.
În aceeaşi listă găsim şi realizarea a 300 de transplanturi de rinichi, 118 transplanturi de ficat şi unul de cord, aferente anului 2013.
La final de mandat, Eugen Nicolăescu spune că lasă şi o serie de acte normative aflate în avizare interministerială: • pro­iectele de HG pentru aprobarea pachetului de servicii medicale de bază, cea privind Strategia Naţională de Sănătate, respectiv, cea privind actualizarea Listei de medicamente compensate • proiectul pilot privind schimbarea statutului spitalelor, cel privind creşterea veniturilor medicilor şi a echipelor medicale şi cel pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 l HG privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Achiziţii, Dispozitive Medicale şi Investiţii în sănătate.
Nu în ultimul rând, aflăm şi de trei acte normative puse în dezbatere publică, pe site-ul ministerului, chiar în ultima zi de mandat Nicolăescu: proiectul de OUG referitor la calculul diferenţiat al taxei de clawback, proiectul de HG privind planul naţional de paturi şi proiectul de ordin de ministru privind revizuirea metodologiei de calcul la medicamente.
Regretul lui Nicolăescu, trecut la nereuşite, este că, dacă exista mai multă voinţă politică de a reforma MS ceva mai repede, probabil că „am fi avut mai mult personal calificat, bine verificat din punct de vedere profesional şi multe dintre actele normative s-ar fi terminat mai repede“.

 

Încă puţin şi aveam şi carduri electronice

 

Obiectivele prioritare, declarate la preluarea mandatului de preşedinte al CNAS de dr. Cristian Buşoi – la 17 iunie 2013 – vizau în principal creşterea transparentizării şi a modului de a comunica public, eficientizarea banilor publici din sistemul de asigurări de sănătate, accelerarea informatizării, ca principal instrument de eliminare a fraudei din asigurările de sănătate.
La final de mandat, preşedintele Buşoi spune că avem peste şase milioane de carduri tipărite, primul fiind tipărit abia la o lună după ce acesta a preluat mandatul, a fost modificată soluţia infor­matică pentru achiziţionarea unor cititoare ieftine de carduri şi a fost demarată procedura de distribuire a cardului prin servicii poştale. El estimează că „cel târziu, la începutul anului 2015, decon­tarea serviciilor medicale s-ar putea realiza numai pe baza cardului de sănătate“. S-a luat, de asemenea, decizia realizării unui proiect-pilot pentru cardul naţional de sănătate în centrele de dializă din ţară.
În ceea ce priveşte dosarul electronic, Cristian Buşoi spune că s-a creat structura de bază pentru colectare, analiză şi agregare a datelor medicale: „începând cu 21 martie 2014, dosarul electronic de sănătate va fi testat timp de o lună, iar după data de 21 aprilie 2014 va intra în producţie“.
Lista de realizări pe mandatul doctorului Buşoi continuă cu aducerea la zi a plăţilor pentru medicamente şi materiale sanitare. Începând cu luna iulie 2013, pentru respectarea prevederilor Directivei pentru combaterea plăţilor întârziate, transpusă în Legea nr. 72/2013, CNAS a modificat calendarul de plăţi, astfel încât „astăzi aceste plăţi se fac la 60+30 de zile, conform legislaţiei“. A fost, de asemenea, asigurată finanţarea spitalelor în aşa fel încât „este pentru prima dată când nu s-au mai angajat credite din bugetul anului următor“, au fost desfiinţate listele de aşteptare pentru bolnavii de hepatită şi pentru acordarea de dispozitive medicale (în aproape toate judeţele).
La 1 septembrie 2013, a fost desfiinţată lista de aşteptare pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice – astăzi, 7.500 de pacienţi cu afecţiuni oncologice primesc tratament cu aprobarea CNAS. S-a modificat, la iniţiativa CNAS, legislaţia pentru decontarea endoprotezelor mamare după extirparea sânului în urma unei afecţiuni oncologice. A fost înfiinţată Direcţia Generală de Monitorizare, Control şi Antifraudă, o structură specializată din cadrul CNAS care efectuează activităţi de control în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, având rolul de a coordona, monitoriza, investiga şi combate fraudele în cadrul acestui sistem.
În anul 2013, s-au efectuat plăţi externe în valoare de 33,3 milioane de euro (din suma totală de 168 milioane euro), iar bugetul alocat pentru acest an permite plata în totalitate a datoriilor către furnizorii externi (585 milioane de lei).
Şi Cristian Buşoi are un regret: nu a apucat să ducă până la capăt implementarea cardului de sănătate.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală