resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Îngrijiri paliative prin medicii de familie

Autori: Oana PREDOIU , Laura IOSUB | 14 Noiembrie 2014
Medicii de familie şi echipele de îngrijire din comunitate sunt principalii actori în cadrul unui proiect pe care Hospice „Casa Speranţei“, promotor al îngrijirii paliative în România, îl derulează, în parteneriat cu Kantonsspital St. Gallen Elveţia şi Median Research Center România, în perioada mai 2013 – aprilie 2016. Scopul final al acestui demers este reducerea barierelor în accesul bolnavilor de cancer la îngrijirile paliative, dovedit fiind că acest tip de îngrijire creşte calitatea vieţii celui bolnav, dar şi a familiei sale, cu atât mai mult cu cât este iniţiată mai de timpuriu; în plus, studii recente evidenţiază chiar faptul că îngrijirea paliativă poate prelungi viaţa. Proiectul abordează nivelul 2 din Strategia naţională de îngrijiri paliative (abordarea paliativă prin medicii de familie) şi este realizat cu sprijin financiar din partea Elveţiei, prin intermediul contribuţiei elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.
Pentru ca acest model de îngrijire să devină viabil la nivel naţional, echipa de proiect a realizat pentru început un tablou al nevoii de servicii pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer din patru locaţii diferite: Braşov, Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Ulterior, cu consultarea experţilor elveţieni şi pe baza unor modele funcţionale din mai multe ţări, a fost definit un set de intervenţii de îngrijiri paliative care să poată fi aplicat de medicii de familie români, după ce în prealabil vor beneficia de instruire adecvată. Pentru a asigura viabilitatea şi aplicarea în practica curentă a acestui set de intervenţii de îngrijiri paliative, gradual, de către toţi medicii de familie din România, echipa de proiect pregăteşte propuneri documentate care să ducă la ajustări legislative în sprijinul dezvoltării îngrijirii paliative, în general, şi a abordării paliative, în mod special.
Proiectul a fost prezentat la al optulea Congres mondial de cercetare al Asociaţiei europene pentru îngrijiri paliative (EAPC), în faţa celor 1.050 de participanţi din 55 de ţări. Reacţiile comunităţii de specialişti în paliaţie confirmă pentru echipa de proiect importanţa finalizării proiectului şi mai ales obţinerea rezultatului final: un set de intervenţii de îngrijiri paliative aplicat de toţi medicii de familie din România, cu scopul de a facilita şi dezvolta accesul la îngrijiri paliative, recunoscut ca drept al omului, pentru toţi românii care au nevoie de aceste servicii. În octombrie 2014, proiectul a fost prezentat în faţa participanţilor la a XV-a Conferinţă naţională de îngrijiri paliative.
Echipa de proiect a creionat tabloul privind nevoile de servicii pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer din Braşov, Bucureşti, Cluj şi Iaşi prin intermediul
Publicitate
unei cercetări care a cuprins trei faze conectate între ele, combinând metode de cercetare calitativă cu metode de cercetare cantitativă. Într-o primă etapă, au fost colectate de la 66 de participanţi 77 de studii de caz, pe baza cărora s-a dezvoltat ghidul pentru următoarea etapă – grupurile focus. Acestea au fost zece şi au întrunit 91 de participanţi. După analiza calitativă efectuată, a fost elaborat un chestionar cu scopul de a întări rezultatele deja obţinute vizând identificarea disparităţilor şi barierelor care împiedică accesul la îngrijire paliativă în comunitate. Chestionarul a fost lansat online, permiţând accesul la nivel naţional; 674 de persoane au completat chestionarul, din care 562 au oferit răspunsuri complete. În urma cercetării, au fost identificate patru mari categorii de disparităţi. În primul rând, este vorba de barierele clinice: lipsa protocoalelor clinice în practica curentă; screeningul insuficient şi managementul defectuos al simptomelor; tratamentele inutile administrate la sfârşitul vieţii; lipsa cunoştinţelor privind gestionarea pacienţilor în ultimele lor zile de viaţă şi a familiilor acestora; dificultăţile de comunicare (cu pacientul, între diferiţi profesionişti), lipsa coordonării îngrijirii – de exemplu, inexistenţa unui coordonator de caz şi implicarea în foarte mică măsură din partea altor discipline (asistenţi sociali, psihologi etc.), rol pe care familia încearcă să îl substituie. Altă categorie de bariere ţine de lipsurile educaţionale privind managementul durerii – evaluare, scara de analgezie, prescrierea opioidelor, temeri legate de utilizarea morfinei, aspecte legale – şi al altor simptome, cum ar fi dispneea şi constipaţia, procedurile invazive efectuate la domiciliul pacientului, comunicarea veştilor proaste, consilierea şi negocierea obiectivelor îngrijirii, precum şi gestionarea situaţiilor de stare terminală. O altă categorie de bariere se referă la partea financiară: sărăcia, în general; subfinanţarea sistemului de sănătate; salarii demotivante pentru personalul medical, plata serviciilor; pierderea locului de muncă de membrii familiei ca urmare a timpului dedicat îngrijirii pacientului; problemele legate de rambursarea manevrelor efectuate în comunitate, pentru medicamente, materiale, servicii, personal (lipsa totală sau parţială a acestuia). În fine, a patra categorie include barierele legislative şi de management: organizarea sistemului de îngrijire în comunitate; reglementări legislative clare, care să încurajeze dezvoltarea îngrijirii paliative; accesul la medicaţie.
Ţinând cont de rezultatele cercetării, s-a elaborat modelul care să faciliteze implementarea abordării paliative prin intermediul medicilor de familie, model care ţine cont şi încearcă să răspundă la următoarele întrebări: Ce fel de îngrijire este solicitată? Ce fel de competenţe sunt necesare pentru a acorda această îngrijire? Cine va acorda îngrijirea? Cum este acordată aceasta în procesul de îngrijire? Cum vor conlucra pacienţii, familiile acestora şi mediciii de familie?
În baza acestui model, echipa de proiect a propus un set de intervenţii de îngrijiri paliative care urmează să fie testate de medicii de familie implicaţi în proiect, în cele patru locaţii. Ei vor urmări modul în care aceste intervenţii vor fi documen­tate şi implementate şi vor căuta soluţii pentru depăşirea barierelor relevate de cercetare. În prealabil, se va agrea formularistica necesară, curricula pe baza căreia medicii de familie dornici să se implice vor fi instruiţi în îngrijire paliativă de bază, precum şi infrastructura şi alte aspecte logistice, legale şi financiare care să faciliteze implementarea modelului.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală