Viata Medicala - Saptamanal al personalului medico-sanitar

    Că i s-a spus Bucureştiului Micul Paris (o, tempora – că, de mores ce să mai vorbim!) de pe când bolta Ateneului Român aduna sub rotundul ei secole de istorii (şi toate de sub cerul care ne ştie aici dintotdeauna!) nu mira pe nimeni. Doar ai noştri tineri la Paris învăţau… „la gât cravatei cum se leagă nodul“ şi-apoi, fericindu-ne foarte, îşi risipeau prin saloane bruma de ştiinţă într-ale dansului şi-ale iubirii aceleia, ca vremea de schimbătoare. Ba, mai scriau şi pe la gazete (pentru cei rămaşi pe dinafară) că „Mme Ixulesco a făcut furori cu toaleta ei bordo adusă de la Bordeaux“ (iar Blanşa-Bălaşa şi-a schimbat cămaşa.)… (...)

   Şi iată-ne în luna martie! Şi, pe cât de rotundă planeta noastră, pe atât de larg universul francofon pentru că, iată, la 20 martie, sous le ciel du monde on parle franςais car c’est Le Jour International de la Francophonie. Dacă printre români ar mai fi careva încă neştiutor de graiul acela cu toujours l’amour, cei mulţi care-l cunosc, sunt rugaţi să-i tălmăcească şi împricinatului cum este cu francofonia aceasta, ca un fel de pandemie în care viaţa – toujours en rose – se métamorphose până la a deveni de-un integral gri. Dar mai sunt şi unii – pictori, sculptori, ceramişti, artizani, artişti – care-n graiul lor, fără de cuvinte, spun că lumea este (sau poate să fie) numai armonie. (...)