resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Echitatea în sănătate – o responsabilitate a guvernelor - Interviu cu prof. dr. Michael Marmot

Autor: Dr. Cornelia PARASCHIV | 10 August 2018
Prof. dr. Michael Marmot este unul dintre cei mai mari experți în epidemiologie din lume, profesor la University College din Londra, fost președinte al Asociației medicale mondiale. În anul 2015 a primit premiul Prince Mahidol pentru sănătate publică, iar de-a lungul timpului a fost desemnat doctor honoris causa la 17 universități și a condus grupuri de cercetare privind inegalitățile în materie de sănătate timp de 40 de ani. Prezidează Commission on Equity and Health Inequalities in the Americas, înființată în 2015 de Organizația mondială a sănătății (PAHO/OMS) și a deținut în trecut și funcția de președinte al Comisiei pentru factorii sociali de determinare a sănătății (CSDH), înființată de OMS în 2005, perioadă în care a dat publicității raportul „Închiderea decalajului într-o generație”, în august 2008. 
 
Factorii-cheie în sănătate, determinanții din afara sistemului medical

    – Cum s-au schimbat la nivel mondial standardele în ceea ce privește guvernanța în sănătate?
    – Astăzi asistăm la inegalități dramatice în sănătate între state, dar şi în cadrul statelor. Cele mai multe inegalități în sănătate nu sunt atribuibile accesului la servicii de asistență medicală. Când vorbim despre inegalități sau inechități în sănătate, de obicei înțelegem inegalitățile în accesul la serviciile de asistență medicală. De fapt, când Banca Mondială vorbeşte despre investiția în sănătate, se referă la investiția în asistența medicală. Însă factorii-cheie care contribuie la sănătate nu se reduc la aportul medicilor şi al asistentelor în îngrijirea pacienților, ci includ determinanții din afara sistemului de îngrijire. Inegalitățile din societate conduc la inegalități în sănătate.
    În Europa se menține încă un decalaj est-vest. În general, țările din Europa Centrală şi de Est au avut o stare de sănătate mai precară, respectiv o speranță de viață mai scăzută față de țările vestice, nordice, mediteraneene. În anii ʼ50–ʼ60, speranța de viață s-a îmbunătățit în ambele regiuni, dar după anii 1970 am asistat la plafonarea acestui indicator sau chiar la deteriorarea sa în țările sovietice, în timp ce în țările vestice indicatorii de sănătate se îmbunătățeau constant. A urmat revoluția de catifea din ʼ89, fracturarea fostelor țări comuniste şi, dacă la început s-a înregistrat o scădere abruptă a speranței de viață, ulterior indicatorul s-a ameliorat, reducându-se decalajul față de țările vestice.

    – Cum au evoluat din punctul de vedere al echității în sănătate țările din fostul bloc comunist ?
    – Am observat un al doilea fenomen interesant, în cele mai multe țări ale Europei Centrale și de Est: creşterea inegalităților din cadrul aceleiaşi țări. Dacă clasificăm oamenii în funcție de educație sau venit, observăm că decalajul creşte progresiv şi este mai accentuat decât în țările vestice sau nordice. Marea provocare pentru țări precum România este lupta cu inegalitățile din țară. Vă dau un exemplu: în Marea Britanie – în Londra – , diferența de speranță de viață între două zone ale aceluiaşi district, cea bogată şi cea săracă, aflate la jumătate de oră distanță, este de 14 ani. Și nu este vorba de accesul la servicii medicale, pentru că noi avem acces universal la servicii de sănătate prin National Health Service.

    – Care sunt determinanții sociali ai stării de sănătate şi cât de importanți sunt în definirea speranței de viață?
    – Determinanții sociali au o importanță esențială în starea de sănătate: includ dezvoltarea timpurie în copilărie, accesul la educație, munca şi condițiile de muncă, accesul la locuință şi condițiile de locuit, beneficierea de suficienți bani pentru a putea trăi decent. A te afla sub limita sărăciei este nefast pentru sănătatea oamenilor. Comunitatea și mediul sunt, de asemenea, importante şi, nu în ultimul rând, trebuie să ținem cont de cauzele cauzelor, de implicațiile determinanților sociali în prevenție. Cu alte cuvinte, să nu incriminăm doar fumatul, alcoolul, dieta, stresul și activitatea fizică, ci să analizăm determinanții sociali ai acestor factori – de ce în țările subdezvoltate, cu cât este mai scăzut statutul social, cu atât mai mult oamenii fumează sau sunt obezi, consumă droguri şi alcool.

Promovarea echității în sănătate, sarcina guvernelor actuale

    – Putem schimba determinanții sociali? Cine are acest rol?
    – Da. Prin îmbunătățirea dezvoltării copilului. De exemplu, în Anglia, cu cât mai bogate sunt autoritățile locale, cu atât mai mare este proporția copiilor sub cinci ani care au o dezvoltare bună. Cu toate acestea, unele zone aveau rezultate mai bune şi s-a constatat că dezvoltarea timpurie a copilului, asistența medicală preşcolară, părinții suportivi, disponibilitatea învățământului preşcolar înalt calificat şi şcoala de calitate pot avea un rol esențial în destructurarea legăturii dintre sărăcie şi dezvoltarea precară a copilului.
O strategie pentru a reduce decalajele stării de sănătate în copilăria timpurie constă în reducerea nivelului de sărăcie şi implică acțiunea guvernului național, care poate interveni prin sistemul de taxe şi beneficii. Dovezile sunt incontestabile. Unele țări practică acest sistem extensiv. Finlanda, de exemplu, a redus nivelul de sărăcie în copilărie cu 66% prin sistemul de taxe, impozite şi beneficii. La polul opus, Statele Unite au redus sărăcia şi excluziunea socială în copilărie doar cu 18%. Deci, una dintre responsabilități o deține guvernul național. Nu Ministerul Sănătății, ci Ministerul de Finanțe poate acționa pârghiile care reduc gradul de sărăcie în copilărie şi poate dezvolta serviciile comunitare la nivel local, cu rezultate relevante privind starea de sănătate şi dezvoltarea ulterioară a copiilor şi tinerilor.

– Care ar trebui să fie principalele măsuri adoptate de guverne prin politicile publice pentru reducerea inegalităților în sănătate?
– Ca urmare a elaborării concluziilor globale privind factorii determinanți ai sănătății în cadrul comisiei OMS, am fost invitat de guvernul britanic să conduc un studiu privind aplicarea acestora la nivelul unei singure
Publicitate
țări – Anglia. Am identificat șase domenii de recomandări necesare pentru reducerea inegalităților evitabile și promovarea echității în sănătate: asigurarea celui mai bun început în viață pentru fiecare copil, educația și învățarea de-a lungul vieții, ocuparea forței de muncă și asigurarea unor condiții optime de muncă, asigurarea unui venit minim care să permită fiecăruia să trăiască o viață sănătoasă, locuri și medii sănătoase și durabile în care să trăiască și să lucreze și o abordare a prevenției, inclusiv din perspectiva determinanților sociali .
    Dezvoltarea timpurie a copilului stabilește baza pentru tot ceea ce urmează în cursul vieții. O dezvoltare bună duce la rezultate educaționale mai bune, locuri de muncă mai bune la absolvire, venituri mai mari, condiții mai bune de trai și viață mai îndelungată. Persoanele aflate în aceste condiții favorizate sunt mai împuternicite să facă alegerile sănătoase care vor reduce povara bolilor netransmisibile.

Alfabetizarea – șansa de a-ți negocia viața

    – Ce loc ocupă educația în contextul acestor măsuri de ameliorare a statisticilor alarmante  în sănătate?
    – Educația este un pas important. S-a pus accentul pe alfabetizarea în domeniul sănătății. Aceasta este foarte bine-venită, dar nu ar trebui să uităm alfabetizarea în general. Rezultatele educaționale mai bune dau oamenilor abilitățile de viață nu doar pentru a negocia sistemul de sănătate, ci și pentru a-și negocia viața. Ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă sunt vitale nu doar pentru că munca aduce bani, care permit altor lucruri să se întâmple. Condițiile la locul de muncă pot influența căile de stres, care modifică riscul bolilor netransmisibile, pe lângă influența asupra comportamentelor sănătoase. Venitul minim pentru o viață sănătoasă – venitul universal de bază – este pe ordinea de zi, este o problemă de sănătate. Din punctul meu de vedere, ministrul finanțelor poate avea mai multă influență asupra echității în sănătate decât ministrul sănătății. O importanță majoră o au mediul, locuințele și condițiile de lucru. Avem astăzi estimări pentru milioane de decese cauzate la nivel global de poluarea aerului, decese respiratorii și cardiovasculare, majoritar. Din ce în ce mai mult, poluarea mediului este o problemă de echitate.

    – Aveți un exemplu concret în privința abordării acestor probleme interconectate?
    – În ceea ce privește determinanții sociali și prevenția, alcoolul este un bun exemplu. Știm, în general, că pe măsură ce consumul mediu de alcool al unei țări este mai mare, cu atât este mai ridicată frecvența problemelor asociate alcoolului în acea țară. Prin urmare, o strategie trebuie să aibă drept obiectiv reducerea consumului mediu în rândul populației. Se spune adesea că ar trebui să găsim modalități de colaborare cu sectorul privat, dar suntem într-un proces de coliziune cu industria. Berarii nu doresc să reducă consumul mediu de bere. Avem nevoie de o strategie suplimentară. În Regatul Unit și în alte țări, cu cât poziția socio-economică a persoanelor este mai ridicată, cu atât consumul mediu al alcoolului este mai mare. Problemele merg și în cealaltă direcție. Cu cât poziția socio-economică este mai scăzută, cu atât este mai mare riscul de spitalizare pentru afecțiuni legate de alcool și decese asociate alcoolului. Avem nevoie, așadar, să abordăm cauzele sociale care i-au expus pe oameni unui risc progresiv mai înalt, cu cât sunt mai jos în ierarhia socială. Bineînțeles, complementar urmăririi primei strategii de reducere a consumului mediu al populației.

Primele 1.000 de zile de viață, esențiale pentru viitorul adult

    – Cum putem influența eficient mortalitatea maternă şi neonatală, dar şi numărul sarcinilor la minore? România este în topul statisticilor europene la aceste capitole.
    – Mortalitatea maternă nu ar trebui să existe. Este de unul-două decese la 100.000 de nou-născuți vii în Islanda. România are nivelul cel mai mare din Europa. Aceste decese ar trebui să poată fi prevenite în totalitate şi soluția însumează ameliorarea condițiilor sociale şi accesul la îngrijiri de calitate. În ceea ce privește mortalitatea maternă în România, predomină femeile excluse social, femeile imigrante, needucate. După naştere, nou-născuții mamelor cu educație superioară au o rată de supraviețuire mai mare decât cei ai mamelor cu educație deficitară.
    Pentru a reduce mortalitatea maternă şi neonatală, trebuie să acționăm înainte de concepție. Nivelul de educație deficitar şi șomajul în familie se corelează cu creşterea numărului sarcinilor nedorite în adolescență. Perspectivele mamelor minore şi ale nou-născuților sunt cu atât mai defavorabile cu cât maternitatea este mai timpurie (10–14 ani). De aceea, mai multă educație pentru adolescente şi un statut socio-economic mai ridicat scad riscul de sarcini la minore. Şi accesul la contracepție este important. România are o istorie cunoscută privind lipsa de acces la contraceptive, avortul fiind principala metodă de a scăpa de o sarcină. Apoi, orfelinatele cu nou-născuții şi copiii sever afectați, traumatizați. Aceasta nu este o istorie bună. Accesul la educație şi contracepția pot face o mare diferență privind sarcinile nedorite, mai ales la vârste fragede.

    – Care sunt factorii cu influență decisivă asupra sănătății copilului ?
    – Un alt aspect în sănătatea copilului este perioada primelor 1.000 de zile, exemplificată prin experiența din orfelinate. Separarea de părinți, de mamă, alcoolismul, consumul de droguri, violența între părinți sau împotriva copilului, abuzul sexual, emoțional, fizic, neglijarea, lipsa îngrijirii medicale, lipsa locuinței și exploatarea prin muncă au efecte catastrofale în dezvoltarea timpurie a copilului. Un copil expus la mai multe experiențe adverse în copilărie va avea mult mai multe probleme cu drogurile, alcoolul, violența sau sarcina timpurie, ceea ce va afecta o nouă generație. În Anglia am calculat că, prevenind expunerea la patru sau mai multe evenimente adverse în copilărie, putem reduce cu 33% începerea vieții sexuale înainte de 16 ani, incidența sarcinilor nedorite la minore cu 38%, fumatul şi consumul de alcool cu 16%, încarcerarea cu 53%. Interesant a fost să descoperim că 52% din agresorii care comit violențe în familie în viața de adult, dar şi mai mult de jumătate din victimele violențelor domestice, au fost expuşi experiențelor nefavorabile în copilărie.
    Sănătatea populației rămâne o problemă socială. Este responsabilitatea guvernului, ca obiectiv național, să reducă inechitățile sociale şi de sănătate. Nivelul stării de sănătate şi nivelul inegalităților ne spun multe despre starea unei națiuni, iar eşecul în soluționarea acestei probleme este un semn că ceva este profund în neregulă cu societatea respectivă.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală