resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Durerea invalidantă

Autor: Dr. Ioana SOARE | 5 Ianuarie 2018

Ioana Soare este medic primar expertiza medicală a capacității de muncă și șef de lucrări la Universitatea „Titu Maiorescu” București.

 

 

     Durerea cronică împiedică funcționarea individului din punct de vedere fizic, psihic, profesional și social, deci determină un deficit funcțional. Afectarea pe plan social și profesional are o implicație majoră, putând genera un cerc vicios cu implicarea aspectelor psihice (anxietate, depresie) și agravarea problemei de bază.
     Vorbim despre durerea tridimensională – senzorial-discriminativă, afectiv-motivațională și cognitiv-evaluativă (1). Orice durere cronică este o durere difuză, imprecisă, incertă, nedelimitată clar, incoerentă, așa cum este ea definită de Araujo și Miyahira. Astfel, aceasta nu este generată numai de informația nociceptivă din creier, ci și de aspectele culturale din experiența de viață a individului (2). Expertizarea este clar subiectivă și se bazează pe un model multidimensional, cu încercări de obiectivare.
     Primul lucru pe care îl face un medic expert de asigurări în fața unui pacient cu o durere cronică este să îl evalueze și să îi stabilească un diagnostic funcțional, care exprimă severitatea tulburărilor funcțiilor organismului și mecanismele prin care acestea se produc. Diagnosticul funcțional permite evaluarea restantului funcțional și a mecanismelor funcționale care pot interveni compensator (3).
     Deficiența funcțională este consecința unor modificări morfologice sau tulburări funcționale variate (boli, accidente, anomalii genetice), este cuantificabilă standardizat prin evaluări clinice și funcționale (1). Pentru obiectivare, se folosește un calcul procentual, realizat prin încadrarea într-o grilă de criterii și norme, care variază la fiecare firmă de asigurări (casă de asigurări de sănătate, casă de pensii), fiind folosite pentru obținerea concediului medical (Franța, SUA) sau în vederea pensionării de boală (România, Irlanda, Germania, Belgia, Olanda). Chiar în interiorul Uniunii Europene, deși s-a încercat uniformizarea legislației de asigurări sociale, nu se folosesc aceleași grile de criterii medicale (4). De fapt, chiar în România, care are o legislație avansată față de Franța, Suedia sau Norvegia, avem încă grile de criterii diferite pentru pensia de boală și pentru obținerea certificatului de persoană cu handicap, grile aprobate prin legislație. Aceste seturi de criterii medicale au fost stabilite pentru fiecare afecțiune pe baza colaborării profesorilor universitari din domeniul respectiv cu medicii experți din cadrul Institutului Nați
Publicitate
onal de Expertiză Medicală. Acest grup de lucru a folosit criteriile de diagnostic din ghidurile internaționale. Criteriile sunt revi­zuite periodic (3).
     Pacientul are dreptul și la certificate de handicap, și la pensie de invaliditate, în funcție de bolile pe care le are și de criteriile aflate în uz la data expertizării medicale. La handicap, de fapt indemnizație pentru persoane cu nevoi speciale, avem grad ușor, mediu, accentuat și grav. La handicapul grav avem două categorii – cu și fără însoțitor (5). La pensia de invaliditate avem trei categorii: gradul III, cu deficit funcțional mediu, având dreptul să lucreze cu jumătate de normă; gradul II, cu deficit funcțional accentuat, fără dreptul de a munci; gradul I, cu deficit funcțional grav, fără capacitate de autoservire, cu însoțitor (6). De exemplu, în cazul bolilor cardiace, evaluăm angina pectorală, respectiv caracterul durerii toracice, frecvența crizelor anginoase și nivelul de efort la care apar, prezența în criză și complexitatea aritmiilor, dacă apar semne de insuficiență cardiacă, răspunsul la tratament (3). Durerea este luată în calcul până la deficit funcțional accentuat, apoi au importanță mai mare semnele de insuficiență cardiacă. Astfel, un pacient nu poate fi încadrat în gradul I de invaliditate doar pe baza durerii.
     În cazul bolilor arterelor periferice, se ia în considerație claudicația intermitentă la peste 200 de metri de mers, sub 200 de metri sau durerea ischemică de repaus. În bolile aparatului digestiv, evaluăm durerile presternale, durerile abdominale cu episoade frecvente, de intensitate mică/medie sau permanente. Dacă durerea este controlabilă sub tratament, pacientul are o deficiență funcțională medie și poate fi încadrat în gradul III de invaliditate. Dacă durerea este persistentă, intensă, rezistentă la tratament, pacientul are o deficiență funcțională accentuată, nu poate lucra, dar are capacitatea de autoservire păstrată. În cazul bolilor reumatismale, luăm în considerație numărul articulațiilor dureroase, caracteristicile durerii, răspunsul la tratament, la fel ca la bolile digestive. Numitorul comun în expertizarea tuturor pacienților cu simptome dureroase îl reprezintă evaluarea deficitului funcțional pe baza caracterelor durerii (dar și pe baza altor simptome sau analize, conform ghidurilor internaționale) (3).
     Deficiența este consecința pierderii sau a unei anormalități a structurii corpului ori a unei funcții fiziologice. Dizabilitatea este termenul generic pentru afectări, limitări ale activității și restricții în participare, în contextul interacțiunii dintre individul care are o problemă de sănătate și factorii contextuali în care se regăsește, respectiv factorii de mediu și personali (7).
     În prezent se folosesc numai criterii medicale de expertizare a unui pacient care cere drepturi de asigurări sociale. Dar putem noi scoate pacientul din mediul lui de viață sau de muncă? Toți medicii experți de asigurări iau în considerare, la momentul evaluării, mediul profesional al pacientului – nu poți expertiza la fel un săpător de șanțuri și un profesor, chiar dacă amândoi au făcut infarct miocardic cu aceleași semne clinice. Din acest punct de vedere, susținem reintroducerea de grile de criterii medico-sociale (așa cum există în SUA), pentru că vor ajuta medicii experți să evalueze mai bine capacitatea de muncă a pacienților.
 
Nota de subsol
Bibliografie
1. Teodorescu C. LUTS nu sunt cauzate doar de afecțiunile prostatice. Viața medicală. 2016 Iul 15;1383(29)
2. Araujo E, Miyahira SA. Tridimensional fuzzy pain assessment. IEEE International Conference on Fuzzy Systems. 2011 Jun
3. Anexa din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile și normele de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate. Monitorul Oficial. 2011 Mar 31;224 bis
4. Soare I. International Pensions – Insurance Medicine. Editura Etna, București, 2010
5. Legea nr. 448/2006 (republicată 2008) privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Monitorul Oficial. 2008 Jan 3;1
6. Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
7. Legea asistenței sociale nr. 292/2011
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală