Viata Medicala - Saptamanal al personalului medico-sanitar

   Se înţelege fără dificultate rolul hotărâtor pe care un jurist îl are în problematica greşelilor profesionale şi abilitatea de neînlocuit a unui economist de a calcula raportul cost/eficienţă. Precedenţii ocupanţi ai fotoliului Ministerului Sănătăţii (MS), făcând parte din cele două categorii menţionate mai sus, au dat tot ce aveau mai bun în managementul acestei importante instituţii, dar era nevoie de un medic pentru a trasa direcţiile pe care evoluează asistenţa sanitară astăzi la noi în ţară. Persoana aleasă pentru de a deveni noul ministru al sănătăţii este dl conf. dr. Ritli Ladislau, cadru didactic la Facultatea de Medicină a Universităţii din Oradea şi director medical al Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu“ Oradea. La conferinţa de presă desfăşurată marţi, 30 august a.c., la MS, dsa a prezentat principalele direcţii de acţiune ale instituţiei pe care o va conduce în următoarea perioadă de timp. Pe lângă faptul că discursul dsale a făcut plăcere auditoriului familiarizat cu limbajul medical, primele probleme discutate au fost cele de îmbunătăţire a managementului financiar în sănătate. Ele au privit creşterea şi diversificarea veniturilor disponibile pentru asistenţa sanitară şi eliminarea scurgerilor ineficiente de fonduri. Noul ministru a anunţat introducerea sistemului de coplată, mult discutat de ceva vreme, dar care se pare că va fi în sfârşit implementat, ca şi a mecanismelor de clawback şi payback în sistemul de acordare a medicamentelor compensate şi gratuite. Informatizarea va cunoaşte şi ea un progres prin introducerea cardului naţional de sănătate. Privitor la intervenţiile în domeniul îngrijirilor de sănătate, ministrul sănătăţii, dl conf. dr. Ritli Ladislau, a declarat: „Avem un sistem centrat pe internarea continuă în spital şi o subfinanţare a serviciilor acordate de medicii de familie şi cei care funcţionează în mediul rural. Suntem în faza de analiză a unui sistem prin care să orientăm fondurile către spitalizarea de zi şi ambulatoriu. De asemenea, vom analiza împreună cu reprezentanţii CNAS posibilitatea de a creşte procentul de finanţare pentru asistenţa medicală primară în anul viitor“. Asistenţa de medicină primară va fi sprijinită în continuare în special în rural de centrele de permanenţă şi de nou-apărutele centre de sănătate multifuncţionale, alternative la spitalizarea continuă.

   Cunoscând foarte bine situaţia, ministrul a relevat un oarecare grad de suferinţă a asistenţei copilului. Într-adevăr, după dispariţia pediatrilor generalişti, medicii de familie care i-au înlocuit au găsit cu dificultate timp să efectueze necesarele vizite la domiciliu ale sugarilor, aceştia fiind neglijaţi, cu consecinţă imediată creşterea mortalităţii infantile şi inundarea camerelor de gardă ale spitalelor de pediatrie cu pacienţi care ar fi trebuit trataţi acasă. Soluţia propusă de minister a fost să se facă apel la autorităţile locale pentru organizarea unor echipe de asistenţi comunitari care să supravegheze la domiciliu copiii de vârste mici. Medicina şcolară este o forţă de muncă profesională insuficient valorificată. Într-un fel, controversata reducere a numărului de spitale va continua, plecând de la indicatorul actual de şase paturi la suta de mii de locuitori pentru a ajunge în viitorul apropiat la cinci paturi la suta de mii de locuitori.

   Bugetul programelor naţionale de sănătate va creşte, dar reţelele de specialitate vor trebui să facă faţă unei analize atente pentru restructurarea şi redimensionarea lor.

   Prevenţia rămâne o prioritate atât  prin sistemul de vaccinări în combaterea bolilor transmisibile, cât şi prin cel de screening în depistarea bolilor netransmisibile. Legată de prevenţie este impulsionarea asistenţei medicale de urgenţă împreună cu alianţele lor principale – secţiile de terapie intensivă, numai că ele vor „beneficia“ de atenţia unor controale frecvente de la centru.

   Descentralizarea direcţiilor judeţene de sănătate publică şi relaţia Ministerului cu cel mai important finanţator al terapiei bolilor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au încheiat enumerarea preocupărilor noului ministeriat al sănătăţii. Ultima, şi anume relaţia MS–CNAS, a fost puţin trecută cu vederea şi lăsată în ceaţă. Formularea „îndrumare“ este prea vagă pentru că, dacă nu se ştie în ce parte se trage, înaintarea nu are loc.

   Conferinţa de presă s-a încheiat în note de patetism convingător, cu un mesaj în care se face apel la depăşirea interesului pentru plecarea în străinătate şi la continuarea eforturilor „halatelor albe“ de a face mult cu bani puţini.