resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Decesele în gripă

Autor: Dr. Viorel ALEXANDRESCU | 6 Martie 2015
   Gripa este o boală gravă, care se complică sever frecvent şi provoacă decese mai ales la persoanele cu risc crescut. Decesele şi complicaţiile se multiplică deoarece gripa evoluează anual epidemic la nivelul mai multor arii din zonele temperate cu anotimpuri reci, dar provoacă, într-o mai mică măsură, cazuri de gripă (uneori focare) şi în zonele calde (subtropicale, tropicale şi chiar ecuatoriale) tot timpul anului. Situaţia este mai dramatică în cazul pandemiilor de gripă, când numărul de decese poate ajunge la milioane.
   În ierarhia mortalităţii prin bolile infecţioase, pe primele poziţii sunt infecţia cu HIV/SIDA (3,5 milioane de decese anual), tuberculoza (1,5 milioane) şi epidemiile de gripă (250.000–500.000 de decese anual), dar, spre deosebire de primele două, gripa beneficiază de vaccinuri şi tratamente antivirale eficiente, precum şi de terapie intensivă avansată.
   Deşi supravegherea gripei constituie o prioritate de sănătate publică în foarte multe ţări, numărul exact de decese raportate în gripa sezonieră este departe de a fi real, chiar în ţările dezvoltate, cu sisteme de supraveghere avansate. Cauzele subestimării numărului de decese sunt mai multe. Nu toate ţările au inclus monitorizarea deceselor în sistemele de supraveghere, care să identifice decesele asociate cu gripa şi să le confirme prin examen de laborator. De foarte multe ori, există o „scăpare“ a medicilor practicieni, care nu solicită diagnosticul de laborator decât dacă există o sesizare penală sau nu respectă metodologia examenului de laborator în cazul deceselor (deficienţe de recoltare şi de transport al probelor). Apoi, certificatele de deces nu menţionează gripa la cauza iniţială a decesului, ci o boală cronică decompensată – la cauza premergătoare, eventual o complicaţie bacteriană bronhopneumonică, iar la cauza imediată, insuficienţă cardiorespiratorie acută.
   De multe ori, decesele pot apărea la două săptămâni după o gripă uneori cu simptomatologie relati
Publicitate
v uşoară, iar pacientul şi chiar medicul practician nu fac legătura între deces şi gripă şi iau în considerare o complicaţie bacteriană bronhopulmonară sau o agravare a unei boli cronice (diabet, insuficienţă cardiacă congestivă, boli pulmonare obstructive etc.). Există şi morţi „subite“ care pot fi atribuite gripei, dar, în lipsa relatării de către bolnav sau familie că acesta ar fi suferit de o infecţie respiratorie acută, nu se face un examen de laborator. Mai multe studii au evidenţiat că gripa poate provoca accidente coronariene acute (infarct miocardic) şi chiar accidente vasculare cerebrale; de regulă, chiar dacă acestea apar în plină epidemie de gripă, nu se investighează şi nu se face o eventuală legătură cu gripa.
   Specific României, o parte din medicii care examinează un bolnav suspect de gripă sau întocmesc certificate de deces se feresc să menţioneze diagnosticul de „gripă“ din cauza unei înţelegeri greşite a anchetei epidemiologice, care, totuşi, nu este o „anchetă penală“.
   Începând din 2009, de la pandemia de gripă, în SUA s-a trecut de la estimarea excesului de mortalitate prin gripă şi pneumonii la înregistrarea tuturor deceselor confirmate de gripă. Astfel, s-a reuşit să se estimeze că decesele asociate cu gripa în diferitele sezoane variază, în funcţie de severitate, între 39.000 şi 41.000.
   Ratele de mortalitate sunt dependente de mai mulţi factori: • tipul/subtipul de virus dominant în sezon – s-a observat că subtipul A/H3N2 este cel mai agresiv, fiind urmat de A/H1N1 şi tipul B, care, de regulă, produce epidemii de intensitate medie, dar nu lipsite de cazuri mortale; • „potrivirea“ între tulpinile circulante şi virusurile din vaccin – s-a observat că formula propusă pentru vaccinurile anuale într-o perioadă de zece ani se potriveşte cu virusurile circulante în cam nouă ani, fiind posibil ca într-un an să nu se potrivească, din cauza unui drift antigenic la cel puţin o tulpină circulantă. În situaţia apariţiei unui drift antigenic, protecţia faţă de infecţie este diminuată (uneori semnificativ), dar chiar şi aşa, vaccinul este de preferat îmbolnăvirii severe şi decesului; • nivelul acoperirii vaccinale antigripale, mai ales la persoanele cu risc crescut de complicaţii şi deces; • condiţiile socioeconomice ale populaţiilor.
   În România, de doi ani există preocuparea de a efectua diagnosticul de laborator la cazurile decedate prin infecţii respiratorii severe (SARI) dar şi prin ILI (cazuri compatibile cu gripa), ceea ce permite o estimare a mortalităţii în gripa sezonieră.
   Mortalitatea prin gripă este încă foarte mare şi, dacă vrem să salvăm vieţi, trebuie să reconsiderăm beneficiile vaccinării antigripale şi să mărim acoperirea vaccinală, cu precădere la persoanele cu risc înalt, prin creşterea acceptului populaţiei şi a recomandării vaccinării de către medici.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală