resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

De la microscopia optică la biologia moleculară

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 7 Martie 2014
De la microscopia optică la biologia moleculară

Societatea Română de Medicină de Laborator (SRML) organizează, în perioada 4–7 iunie 2014, la Sibiu, congresul naţional de medicină de laborator – ajuns la ediţia cu numărul 21 – şi conferinţa regională a asociaţiilor internaţionale de monitorizare a terapiei medicamentoase şi toxicologie clinică (International Association of Therapeutic Drug Monitoring and Clinical Toxicology – IATDMCT). Ca un preambul la aceste manifestări ştiinţifice, am stat de vorbă cu dr. Camelia Grigore, preşedinta SRML.

 

 

 
 
 
   – Între 4 şi 7 iunie, la Sibiu, veţi organiza o serie de activităţi ştiinţifice din mai multe domenii. Toate au legătură cu medicina de laborator?
   – Este o manifestare multidiscipli­nară, care încearcă să reunească specialişti din laboratoare, medici de familie, clinicieni, farmacişti. Pe lângă congresul anual al SRML, cel al asistenţilor medicali de laborator, ajuns la a noua ediţie, şi al optulea simpozion de imunopatologie, de data aceasta am reuşit să convingem şi comunitatea ştiinţifică interna­ţională să organizeze, la Sibiu, conferinţa regională a IATDMCT, ca o modalitate de a trezi interesul specialiştilor români pentru acest nou domeniu legat de medicina de laborator, de care, până la urmă, beneficiază toate specialităţile medicale.
   – Ce altceva aduce nou ediţia din acest an a congresului?
   – În primul rând, multidisciplinaritatea manifestării. Vor fi mai mulţi conferenţiari străini, din SUA, Japonia, Germania, Franţa, Canada, somităţi în domeniu, dar şi români. Vor veni clinicieni şi vor vorbi despre importanţa testelor de laborator în diferite specialităţi, ce i-ar interesa pe ei din ceea ce facem noi, totul concentrat pe diagnostic şi relaţia laborator-clinician. Şi pe medicii de familie i-am invitat, ca prim eşalon aflat în dialog cu pacientul. Şi pe farmacişti. Ne-am străduit ca triunghiul acesta, laborator-clinician-farmacist, să fie cât mai bine acoperit. Apoi, este importantă prezenţa noului nostru partener ştiinţific, IATDMCT. În România nu există o asemenea organizaţie, care să se concentreze pe urmărirea terapiilor medicamentoase, realizată în prezent prin teste de laborator. Specialiştii din IATDMCT lucrează în laboratoare, unde determină concentraţii de medicamente în sânge, astfel încât să nu apară supradoze, sau se adresează toxicologiei, atunci când doza este mai mare. Ei pot determina substanţa, concentraţia etc., fapt mai rar practicat în România.
   – Ce teme abordaţi anul acesta?
   – Temele sunt postate pe site-ul manifestării noastre (www.iatdmct.ro), dar iată câteva: cum se organizează un laborator de toxicologie; viitorul medicinii de laborator; spectrometria de masă vs. testele imunoenzimatice; spectrometria de masă în psiho­farmacoterapie; teste de laborator în farmaco­terapia personalizată din cancer; biomarkeri în transplantul de organe; noi biomarkeri în bolile maligne etc.
   – Există interes din partea generaţiei tinere din România pentru medicina de laborator?
   – Da, sunt foarte mulţi rezidenţi. A fost, într-adevăr, o perioadă când erau puţini, dar, în ultimii ani, numărul locurilor în această specialitate a crescut foarte mult. Este o specialitate dorită şi pentru faptul că există multe laboratoare private şi, cumva, tinerii simt că acolo îşi pot găsi un loc de muncă. Laboratoare sunt peste tot, pentru că este nevoie de analize.

 

Nu din microscop vine marea fericire

 

   – Este vreo disciplină mai dorită decât altele în această specialitate?
   – În general, când ajungi să lucrezi într-un laborator, eşti cam polivalent. Nu pot să spun că eu lucrez numai hematologie sau numai microbiologie. În majoritatea laboratoarelor, nefiind vorba de nişte uzine, medicii trebuie să le ştie pe toate. Şi noi facem gărzi, de exemplu, şi ne rotim pe toate sectoarele. În gardă, facem şi chimie, şi hematologie, şi microbio­logie. Sigur că fiecare dintre noi lucrează mai mult într-un anumit domeniu, dar, cumva, cred că e strict individualizat. În epoca în care eu mă pregăteam ca specialist, hematologia era un fel de regină, toata lumea îşi dorea să se uite
Publicitate
la microscop şi să pună diagnostice. Acum, partea de microscopie a scăzut mult, pentru că au fost inventate noi tehnici în diagnosticul bolilor de sânge. Nu mai crede toată lumea că din microscop vine marea fericire. Acum sunt testele de imunologie, markerii tumorali. Microbiologia şi biologia moleculară s-au dezvoltat foarte mult şi nu mai există un domeniu singular atractiv. Cam toate sunt interesante.
   – Diferă mult medicina de laborator de astăzi  de cea din trecut?
   – Medicina de laborator este una dintre cele mai dinamice specialităţi, datorită, pe de o parte, progresului ştiinţelor medicale şi, pe de altă parte, dezvoltării tehnologiilor de diagnostic. Este o specialitate multidisciplinară, care contribuie la diagnosticul, prognosticul şi urmărirea terapiilor medicamentoase, esenţiale pentru medicina bazată pe dovezi. Laboratorul clinic nu a debutat ca o specialitate medicală, ci ca un ajutor adus clinicienilor, de a evidenţia diferiţii parametri din sânge sau din alte produse patologice, care se modificau în diferitele boli. Cu trecerea timpului, specialitatea s-a transformat din ceea ce se numea „chimie clinică“ în ceea ce azi numim „medicină de laborator“, care înglobează hemato­logie, biochimie, microbiologie, virusologie, para­zitologie, imunologie, genetică, biologie moleculară...

 

Ce înseamnă un laborator bun

 

   – Calitatea şi acurateţea serviciilor de laborator sunt esenţiale în diagnosticare. Cum se prezintă laboratoarele din România la acest capitol?
   – Ultimii 15 ani au adus modificări majore în structura laboratoarelor medicale româneşti: dacă, la începutul anilor ’90, cele mai multe erau în cadrul spitalelor şi policlinicilor, în prezent, 75% din ele sunt laboratoare private. În plus, cerinţele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, de a contracta servicii doar cu laboratoarele care îndeplinesc criteriile de calitate cerute de standardele internaţionale ISO, au dus la acreditarea treptată a laboratoarelor medicale (deja peste 800) şi implicit la creşterea calităţii serviciilor oferite de acestea. Odată cu cerinţele de calitate, au fost impuse şi cerinţe tehnice: toate laboratoarele se află într-un proces de dezvoltare a bazei tehnice. Evident, există diferenţe, în special ca urmare a finanţării diferite, între laboratoarele de stat şi cele private.
   – Când e vorba de investigaţii de laborator, cu toţii ne dorim cel mai bun laborator. Ce înseamnă un laborator bun?
   – Este laboratorul în care, de la recoltare la transportul probei, efectuarea analizelor şi elaborarea rezultatelor, procesul este controlat şi urmărit. În ultimii ani, în lumea întreagă, s-au făcut eforturi pentru ameliorarea calităţii analitice a determinărilor, automatele reuşind să elimine erorile umane, astfel că, în prezent, procesul analitic mai generează doar vreo 10% erori, restul apărând în fazele pre- şi postanalitică. Aici intervin oamenii, cu atenţia, priceperea şi experienţa lor. Este de dorit ca medicii să colaboreze constant cu un laborator în care au încredere, unde găsesc un partener de dialog, pentru a-i îndruma mereu asupra specificităţii şi sensibilităţii testelor, asupra limitelor acestora, interferenţelor posibile, care să îi ajute să ceară testul optim şi să îl interpreteze corect în context clinic.
   – Cum abordează medicina românească noile domenii ale laboratorului, precum genetica şi biologia moleculară?
   – Pe lângă pregătirea rezidenţilor în medicina de laborator, care include şi stagii de pregătire în genetică şi biologie moleculară, în ultimii ani, s-au organizat şi cursuri de perfecţionare, cu fonduri europene, care au atras numeroşi participanţi, astfel încât s-a creat cel puţin o bază teoretică pentru aceste discipline. Suntem încă la distanţă de laboratoarele internaţionale, dar se fac paşi pentru dezvoltarea unor laboratoare specializate, mai ales în marile centre universitare.
   – Sunteţi preşedinta SRML de la congresul organizat anul trecut. Ce obiective aveţi?
   – La preluarea funcţiei, mi-am propus să reuşesc reunirea specialiştilor din medicina de laborator într-o singură societate profesională. În acest fel, consider că putem creşte vizibilitatea naţională şi internaţională şi prestigiul profesiei, putem avea o voce comună în faţa clinicienilor, a companiilor, a autorităţilor. Voi milita şi pentru o cooperare multidisciplinară cu cele­lalte societăţi profesionale care activează în domeniul medicinii de laborator, cu societăţile profesionale clinice, voi încerca să organizez, împreună cu întreaga echipă, manifestări ştiinţifice comune cu aceste societăţi, să atragem noi membri, să cooperăm cu firmele din industrie, cu Asociaţia Furnizorilor de Produse Medicale, partenerii noştri în ultimii 20 ani, care au ajutat laboratorul în efortul său de modernizare tehnologică.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală