resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Clipa de taină a lecturii

Autor: Dr. Raluca BULEA | 30 Septembrie 2016
Clipa de taină a lecturii
Deschidem pentru prima oară o carte și, aproape pe nesimțite, evadăm din realitatea imediată care ne înconjoară, suntem transportați într-un alt loc, într-un timp diferit, și astfel începe o nouă aventură a lecturii, la capătul căreia nu putem sfârși altfel decât mai bogați. Iar dacă putem împărtăși acest cumul de emoții și senzații și cu alți semeni de-ai noștri, care să ne transmită din trăirile lor, povestea cuprinsă în paginile cărții este cu adevărat completă.
De o asemenea experiență specială, desfășurată pe multiple niveluri, am avut parte la 9 septembrie, cu ocazia celei de-a cincea ediții a „Nopții literaturii europene“ (NLE). Organizat de EUNIC România, evenimentul își dorește să apropie cititorii de noile voci ale literaturii de pe continent, prin prezentarea într-un mod creativ a conținutului celor mai noi cărți publicate, susținând totodată și circulația mai largă a creației literare prin intermediul traducerilor făcute în limbile altor țări. Poate și din acest motiv, anul acesta evenimentul a fost organizat în luna septembrie, la 30 septembrie sărbătorindu-se „Ziua internațională a traducătorilor“, moment promovat de federația internațională a profesioniștilor din acest domeniu. Nu în ultimul rând, organizatorii NLE își doresc să ne facă să descoperim literatura contemporană și lectura în spații neconvenționale, atipice, în care este mai puțin probabil să ne poarte pașii sau să avem acces cu alte ocazii.
 
După cum impresia provocată de o carte este profund personală, mereu influențată de experiențele anterioare, emoționale și intelectuale ale cititorului, la fel și percepția unui eveniment complex cum este NLE, cu lecturi concomitente desfășurate în cinci clădiri diferite din centrul Bucureștiului, nu poate să fie decât individuală și subiectivă, influențată în plus și de faptul că nici măcar unui actor nu îi iese de două ori la fel interpretarea unui text. Pentru mine seara a început la subsolul librăriei Cărturești Verona, care a găzduit programul comun realizat de Institutul Italian de Cultură și Fundația Culturală Greacă. Acesta a ieșit puțin din șablonul consacrat al lecturii, debutând cu proiecția expoziției fotografice „În lumina muzelor“, omagiu adus de fotograful italian Giovanni Giovannetti scriitorilor greci contemporani. A urmat conferința neoelenistului italian Maurizio de Rosa, intitulată „200 de ani de literatură greacă: conflict, sinteză, identitate“.
Tot atipică a fost și seara organizată de Institutul Cultural Român la Casa „Ion Mincu“, unde poeta Svetlana Cârstean, câștigătoare a numeroase premii în ultimii ani, și-a citit poemele, reprezentația sa fiind completată sonor de Cătălin Crețu și vizual de Mihai Barabancea. În plus, una din sesiunile de lectură a adus-o în mijlocul nostru, via Skype, din Suedia, pe poeta de origine iraniană Athena Farrokhzad. Aceasta a citit din volumul „Trado“, scris împreună cu Svetlana Cârstean, aducându-ne în atenție, în mod poetic, „trădarea“ de care se face vinovat, inevitabil, traducătorul de literatură, franceza fiind limba de comunicare a celor două autoare. În altă încăpere, Florin Iaru aducea la viață pentru Centrul Ceh, în stilul său inconfundabil, vocile prozatorilor cehi contemporani, cuprinse în antologia „Coama leului pe pernă“, publicată la Chișinău în 2013.
Aflat la prima participare la NLE, Spațiul Public European (SPE) a pus accentul pe poezia și proza românească, invitându-i pe autori să își citească propriile creații. Seara a inclus și un moment special, festiv, reprezentat de premierea de către Vincent Lambotte, din partea reprezentanței Comisiei Europene în România, a lui Claudiu M. Florian, câștigător anul acesta al Premiului pentru literatură al UE, pentru cartea sa „Vârstele jocului. Strada Cetății“, apărută în 2012. Acest premiu scoate în evidență creativitatea și diversitatea europeană în domeniul literar, precum și circulația unei opere dincolo de granițele naționale, în restul Europei
Publicitate
. Se acordă anual unui număr de doisprezece scriitori, aleși de un juriu de specialitate, provenind din cele douăsprezece țări stabilite prin rotație în fiecare an, cu condiția ca aceștia să fi debutat cu cel mult cinci ani înainte de prezentarea nominalizării la premiu.
De la poveștile din Ardealul natal ale lui Claudiu Florian, scrise în românește, am trecut, cu ușurință, spre cele având ca fundal un areal geografic învecinat, însă așternute pe hârtie în limba maghiară de György Dragomán, născut și el tot în Transilvania, la Târgu Mureș. Romanul său, „Rugul“, tradus în românește în 2015, a fost alegerea serii la Institutul Balassi. Pe terasa Teatrului „Țăndărică“, în nocturnă, am admirat cum actrița Ozana Oancea a recurs la tot soiul de giumbușlucuri de gesturi, mimică și intonație pentru a recrea cu fidelitate atmosfera cărții, dar și pentru a câștiga războiul inegal cu telefoanele și tabletele liceenilor aflați în public (personajul principal al romanului fiind o adolescentă).
Într-o cheie mult mai serioasă, mai gravă, s-a desfășurat programul alcătuit în același loc de Institutul Cervantes, care a început cu o lectură din ultima ediție din „Don Quijote“ (2016), care nu putea să lipsească la 400 de ani de la dispariția scriitorului. A urmat un autor contemporan, Antonio Muñoz Molina, al cărui roman fluviu „În noaptea timpului“ ne duce în Spania din vremea războiului civil, într-o întrepătrundere de personaje reale și caractere de ficțiune. Fragmentul citit de tânărul actor Ionuț Grama nu a făcut decât să ne trezească interesul pentru a continua lectura și a descoperi până la capăt o istorie scrisă de unul dintre membri Academiei Regale Spaniole.
Din perioada interbelică am călătorit în timp spre deceniile postbelice, odată ajunsă la Piua Book Bar, unde se auzeau voci literare din cinci țări diferite. Forumul Cultural Austriac ne-a oferit, în interpretarea actriței Ruxandra Maniu, o scoatere din uitare a poveștii de dragoste dintre doi poeți, Paul Celan și Ingeborg Bachmann, a căror corespondență a fost publicată la noi în 2010, sub titlul „Timp al inimii“. Publicul prezent primea în plic câte una din aceste frumoase scrisori, iar pauzele dintre misive erau marcate de sunetul produs de o mașină de scris, pentru a ne apropia mai mult de atmosfera anilor ʼ50–ʼ60. Același spațiu ne-a transportat apoi în lumea plină de muzicalitate, de mirosuri și gusturi diferite, a Istanbulului, care este prezent în romanul „O ciudățenie a minții mele“, semnat de Orhan Pamuk și adus în fața noastră de Centrul Cultural Turc „Yunus Emre“ și de actorul Elias Ferkin Musuret.
La etaj am avut parte de adevărate demonstrații teatrale având ca bază literatura contemporană destinată cu precădere publicului foarte tânăr. Institutul polonez a pus la cale un fel de teatru radiofonic la care spectatorii participau în mod direct, cu actorul Lari Giorgescu citind din „Ultima dorință“ de Andrzej Sapkowski. Atmosfera cărții a fost redată și cu ajutorul efectelor de sunet create de percuționistul Lucian Maxim, integrant al Orchestrei Naționale Radio. Mai târziu, Institutul Goethe și echipa de la Theaterlaboratorium Bukarest au recreat pentru public fragmente din romanul cu și despre adolescenți „O vară mișto“, semnat de Wolfgang Herrndorf.
 
Parcă pentru a ne dovedi că nu e bine să luăm viața ca pe o joacă și ne relaxăm prea mult, ba dimpotrivă, e de preferat să fim mai mereu cu garda ridicată, a fost suficientă lectura propusă de Institutul Camões, din romanul „Instalarea fricii“ de Rui Zink. Justificându-și alegerea înainte de a trece la lectura propriu-zisă, și introducându-ne apoi în atmosfera încărcată de simboluri a cărții, Radu Paraschivescu a subliniat că vârsta cititorilor acestui titlu este esențială. Aceia dintre noi care au simțit, oricât de puțin, ce înseamnă traiul sub un regim totalitar vor putea să perceapă nuanțe și subtilități mai puțin sau deloc evidente pentru cei foarte tineri. În încheierea serii am revenit la punctul de plecare, venind rândul literaturii italiene, prezentă prin intermediul filmului „Prietenele“ din 1955, regizat de Michelangelo Antonioni, premiat la Veneția. Acesta a fost realizat după romanul lui Cesare Pavese, „Femei singure“, din care am putut urmări un fragment.
Evenimentul NLE a fost precedat de dezbaterea „Tandem: Traducători și redactori“, care s-a dorit a fi o platformă de dialog pentru toți profesioniștii ale căror eforturi ne permit să ne bucurăm de literatura europeană, și nu numai de ea. Fără munca traducătorilor, făcută cu pasiune și dăruire (până la a ajunge să se transmită cititorului „muzica secretă“ din fiecare limbă, după cum poetic a afirmat Dinu Flămând), întregită de cea a redactorilor de carte, care se asigură că volumul nu se abate de la drumul drept și nu produce mai multe „licențe“ literare decât a intenționat autorul, nu am putea avea acces la atâtea lumi și istorii diferite.

 

 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală