resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Cazul particular

Autor: Dr. Alexandru CUPACIU | 9 Ianuarie 2015
   În zilele noastre, putem salva vieţi şi cu preţul unor handicapuri severe. Nu rareori, persoana salvată şi cei apropiaţi ei trăiesc această situaţie cu disperare, iar disperarea lor ne trimite cu gândul la un principiu simplu, care spune că nu tot ce este tehnic posibil este întotdeauna de dorit. Această capacitate de-a schimba cursul vieţii se prezintă ca o formă de provocare a naturii care naşte speranţe şi temeri: de exemplu, angoasa unei vieţi dependente de un mediu artificial, după imaginea plantei descrise de Simondon „care nu poate exista decât într-o seră dotată cu sisteme complexe de reglare termică şi hidraulică“.
   Asaltaţi de dileme moderne, ne îndreptăm privirile înspre filozofia morală aşteptând un ghid practic de îndepărtare a incertitudinilor cu ajutorul unor reguli generale, al unor principii cardinale prestabilite. Destul de repede însă, ne dăm seama că situaţiile de sfârşit de viaţă sunt în primul rând experienţe individuale, de respect al voinţei personale şi, atunci, întrebarea firească este dacă principiile morale generale sunt mijloace suficiente de înţelegere a situaţiilor existenţiale particulare. Critica medicilor îndreptată împotriva filozofilor exprimă tocmai această dificultate a filoz
Publicitate
ofiei morale de a concerta noţiuni abstracte cu realul. De exemplu, în timp ce filozoful caută să definească demnitatea, medicul ştie că răspunsul trebuie căutat şi reconfigurat de fiecare dată în preajma suferindului.
   Nowell-Smith anunţa reconfortant că „filozofia morală este o ştiinţă practică şi obiectul ei este să răspundă la întrebări de genul ce trebuie să fac“. În felul acesta, încercarea de a înţelege viziunile personale asupra sfârşitului de viaţă numai cu instrumentele filozofiei morale lasă să se creadă că există un mijloc analitic imparţial, care, procedând în manieră ştiinţifică, prin analiză, demonstraţie şi verificare, să scoată la lumină principii universal valide, care să devină baza unor recomandări verbale raţionale şi să suscite adeziunea unanimă. Altfel spus, concepţiile morale individuale pot fi descompuse în părţi (ca în chimie sau fizică) şi supuse unei judecăţi accesibile tuturor, deconectate de dimensiunea subiectivă individuală. Wittgenstein, în „Caietul albastru“, sesizează această tendinţă a filozofiei-ştiinţă şi vorbeşte de „sete de generalitate“ şi de o „atitudine dispreţuitoare faţă de cazul particular“, care duce filozofia în plină obscuritate, fără însă ca această critică să însemne opoziţia la argumentare sau aderarea la o filozofie care se deghizează în psihologism sau subiectivism.
   Am putea să găsim în contractualismul contemporan al lui Rawls şi Gauthier o alternativă atrăgătoare în faţa numeroaselor dificultăţi, însă, chiar şi-n forma lui minimală, pentru Corine Pelluchon, ideea de contract presupune reciprocitate şi egalitatea celor implicaţi, pe când alianţa terapeutică îşi asumă o asimetrie inerentă izvorâtă din dependenţa suferindului de competenţa doctorului.
   Astfel, asupra unor subiecte majore în societate, cum sunt situaţiile de sfârşit de viaţă, sau asupra unor chestiuni morale delicate, cum este, spre exemplu, eutanasia, întrebarea corectă este cum putem accesa ce este uman important într-o situaţie particulară.

 

Textul a fost inspirat de o conferinţă a lui Eric Fourneret, filozof, Universitatea Paris-Descartes (n. a.)

 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală