resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Cancerul de pancreas este rar, dar fatal

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 16 Iunie 2017

Cancerul colorectal, hemoragiile digestive și afecțiunile biliopancreatice sunt câteva din temele care vor face obiectul discuțiilor de la al 37-lea Congres național de gastroenterologie, hepatologie și endoscopie digestivă, ce se va desfășura în perioada 22–24 iunie la București. Congresul este organizat de Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie (SRGH) și Societatea Română de Endoscopie Digestivă împreună cu celelalte societăți naționale și internaționale partenere.
Prof. dr. Cristian Gheorghe, copreședinte al congresului, precizează câteva dintre aspectele importante ale acestor subiecte fierbinți și dezvăluie o serie de elemente relevante din programul congresului. Peste două mii de participanți sunt așteptați la reuniunea de la București.

 

 

Screeningul și supravegherea pentru cancerul colorectal

 

     – Lumea occidentală se confruntă tot mai mult cu o afecțiune în continuă creștere – cancerul colorectal. Ce ar trebui făcut pentru limitarea extinderii ei?
     – Prin depistarea precoce și terapia adecvată, această boală poate fi vindecată. Vorbim aici de pacienții cu factori de risc standard (pacienți peste 50 de ani) sau crescut (risc ereditar). Riscul ereditar în cancerul colorectal este de aproximativ 25%, din care aglutinarea familiala reprezintă aproximativ 20%, iar formele ereditare (polipoza adenomatoasă familială și cancerul colorectal non-polipozic) 5%, iar depistarea precoce a acestora ar reduce foarte mult numărul îmbolnăvirilor. O atenție specială ar trebui acordată pacienților cu istoric familial de cancer colorectal și polipi colonici (mai ales rude de gradul întâi) sau istoric personal pentru aceste afecțiuni. Pentru aceștia, se impune o explorare colonoscopică pentru depistarea polipilor colonici sau depistarea precoce a cancerului; polipul adenomatos, precursor al cancerului colorectal, odată diagnosticat, se rezecă endoscopic și în acest fel se efectuează profilaxia cancerului. După rezecție, se fac controale colonoscopice repetate, pentru a diagnostica la timp o eventuală recidivă. Aceasta este indicația ghidurilor internaționale, precum și a SRGH. Ar mai fi de amintit aici și unele afecțiuni cu risc crescut, precum bolile inflamatorii – rectocolita ulcerohemoragică și boala Crohn – la care este indicată colonoscopie după un interval mare de evoluție a bolii, cu prelevare de biopsii multiple.
 
     – În practica medicală, apar destul de des situații controversate, care îl pun în dificultate pe medic. Care ar fi cele mai des întâlnite situații de acest gen în cancerul colorectal?
     – Sunt controverse legate de terapia în cancerul colorectal, în special la cel aflat în stadii avansate, cu metastaze hepatice, de exemplu. Problema care se ridică aici este legată de modul cum se face rezecția cancerului colorectal și a metastazei hepatice: în același timp sau secvențial? Apoi, sunt terapiile adjuvante sau neoadjuvante: facem chimioterapie și după aceea operăm sau facem chimioterapia după intervenția chirurgicală? Aici m-aș referi în special la cancerul de rect mediu și inferior, care pune niște probleme cu totul speciale, în ceea ce privește momentul în care și la ce pacienți facem radio-/chimioterapie neoadjuvantă; mai mult decât atât, sunt în derulare studii care arată că radiochimioterapia în cancerul rectal precoce poate fi suficientă, cu urmărirea și decizia pas cu pas în timpul urmăririi pacientului, în tentativa de păstrare a sfincterului anal. În tot ceea ce facem, trebuie să avem în vedere medicina bazată pe dovezi. Pentru aceste controverse, nu avem un nivel de evidență satisfăcător și atunci opțiunea este de a încadra pacienții în studii clinice și de a vedea în timp îndelungat care este varianta optimă; o altă opțiune este de a particulariza abordarea, având însă un cadru legal corespunzător ghidurilor.

 

Urgența în hemoragiile digestive

 

     – Hemoragiile digestive constituie una din principalele urgențe din gastroenterologie. Cum trebuie acționat în aceste cazuri?
     – Hemoragia variceală are mortalitatea cea mai ridicată. Este cauzată de ruptura de varice esofagiene la pacientul cirotic. În această hemoragie, măsurile pe care trebuie să le luăm sunt, întâi, prespitalicești sau preendoscopie și apoi măsuri endoscopice. Este important să știm să tratăm medicamentos în urgență o asemenea hemoragie – prin administrarea de vasopresoare (terlipresină, de exemplu) și de antibiotice – și de a resuscita pacientul, pentru că mortalitatea este mare nu atât din cauza hemoragiei în sine (a exsanguinării), cât mai degrabă a complicațiilor la care duce aceasta la un pacient cirotic. În general, în hemoragia digestivă este acceptată, la momentul actual, o rată de mortalitate de 10% per total pentru hemoragiile severe, în pofida tuturor măsurilor întreprinse și a dotărilor moderne. Aceasta din cauza vârstei înaintate a pacienților, a tarelor asociate și a gravității bolii de bază.
 
     – Ce ar trebui să facă medicul de familie, de exemplu, când are un pacient suspect de hemoragie digestivă?
     – Este important ca medicul de familie sau specialistul la care ajunge întâi pacientul să recunoască hemoragia și mai ales gravitatea ei (hematemeza cu sânge roșu vs. melenă, de exemplu), să știe să-i administreze vasopresorul sau/și blocantul de pompă de protoni și antibioticul, dacă este vorba de un pacient cirotic. Consensul Baveno stabilește foarte clar măsurile care trebuie luate pas cu pas în aceste situații dramatice.
 
     – Există în România o strategie pentru rezolvarea acestor probleme?
     – SRED, după demersuri multiple și cu ajutorul Ministerului Sănătății, a pus în practică o strategie importantă pen
Publicitate
tru hemoragiile digestive: la momentul actual, MS, prin programul AP-Endo, asigură finanțarea pentru medicamente și accesoriile necesare rezolvării pacienților cu hemoragii digestive. Programul se desfășoară în spitalele de urgență, adică spitalele județene și unele dintre spitalele universitare, prin asigurarea serviciilor permanente de endoscopie și tratamentul algoritmat al acestor pacienți. Deocamdată, programul se referă doar la pacientul spitalizat, dar este importantă și etapa premergătoare, terapia pacientului în ambulatoriu, efectuată în unitățile de primire urgențe și la medicul de familie. Suntem în discuții cu MS pentru asigurarea celor mai bune servicii de urgență prespitalicești, pentru a impune încă din ambulanță sau de la camera de gardă administrarea de medicație vasopresoare și antisecretorii intravenos pentru a scădea rata mortalității în hemoragia digestivă.

 

Cancerul de pancreas și depistarea precoce

 

     – O patologie cu un prognostic dramatic este cancerul de pancreas. Se face suficient pentru ameliorarea prognosticului acestei patologii?
     – În afecțiunile pancreatice, respectiv cancerul de pancreas și pancreatitele acute, într-adevăr, am putea să facem mai mult. În general, cancerul de pancreas este una din afecțiunile cu mortalitatea cea mai ridicată – practic, după momentul diagnosticului, pacientul mai trăiește de obicei în medie șase luni. De aceea, trebuie făcute eforturi pentru depistarea precoce la persoanele cu risc crescut (familii cu cancer de pancreas, pancreatite cronice, cancere ereditare, fumători, diabetici de tip II cu debut după 50 de ani și scădere marcată în greutate). Aceștia trebuie supuși periodic unui examen CT sau IRM și apoi ecoendoscopiei cu puncție aspirativă. Depistat în stadii precoce, supraviețuirea este bună; depistarea afecțiunilor premaligne (chisturile mucinoase, de exemplu) și tratamentul chirurgical corespunzător duc la vindecare. Din nefericire însă, în prezent, pacienții operați au o supraviețuire de doar 6% la cinci ani. Este, cum spuneam, o situație dramatică.

 

     – Ce s-ar putea face să nu se ajungă aici?
     – Putem să încadrăm pacienții în grupe de risc. Știm despre cancerul pancreatic ereditar câte ceva, despre afecțiunile cu risc crescut pentru cancer pancreatic. Știm, de exemplu, despre diabetul care apare tardiv și care se asociază cu un risc crescut de cancer de pancreas. Și mai știm că trebuie tratat pacientul după un diagnostic corect, în funcție de stadiul de bază. Aici intervin ecoendoscopia cu puncție ghidată ecoendoscopic și imagistica prin rezonanță magnetică, care au rolul cel mai important. Ar fi indicată creșterea numărului de centre în care să se efectueze ecoendoscopie și puncție ghidată în masele sau chisturile pancreatice. Avem în România, în momentul de față, douăsprezece centre de ecoendoscopie dotate cu aparatura necesară, mult mai multe decât acum zece ani, să spunem, dar încă insuficiente.

 

     – În ce stadiu ar trebui depistat pacientul ca să aibă șanse de supraviețuire?
     – Într-un stadiu în care boala încă nu este evidentă. Dacă ambii părinți au avut cancer de pancreas, pacientul trebuie introdus într-un program de screening. Medicul de familie trebuie să cunoască acest lucru, să trimită pacientul la IRM înainte de a apărea vreun simptom. Dacă imagistic apar modificări ale pancreasului, atunci trebuie realizată puncția ghidată ecoendoscopic, cum am menționat anterior. Numai că asta implică niște costuri uriașe. Mai ales că acest cancer nu are o frecvență mare. Riscul de cancer de pancreas în populația generală este în jur de 1% în decursul vieții, în timp ce, de exemplu, cancerul de colon are un risc de 5%, cel de endometru 3%, iar cancerul de sân 12%. Pentru tot ce depășește 3% risc de cancer în decursul vieții, screeningul este avizat. Altfel, costurile implicate pentru screening sunt atât de mari încât nu sunt justificate.

 

Congresul SRGH și SRED

 

     – În săptămâna care urmează, va avea loc congresul SRGH și SRED. Ce invitați străini aveți și ce subiecte abordați anul acesta? Ce cursuri precongres sunt programate?
     – La congres vor fi prezenți experți ai Societății europene pentru studiul ficatului (EASL) – prof. dr. Jean-Michel Pawlotsky, prof. dr. Massimo Levrero și prof. dr. Mathias Mandorfer, care vor discuta despre ciroza hepatică și cancerul hepatocelular, în creștere în toată lumea, despre ficatul gras non-alcoolic și steatohepatită (NAFLD/NASH) și despre ambițiosul plan OMS, în parteneriat cu guvernele naționale, de eliminare a infecțiilor cu virusurile hepatitice C și B până în anul 2030. Pentru ficat, va fi un curs în care sunt implicați experții EASL, unde vor fi discutate ghidurile europene de terapie în afecțiuni hepatice și cum sunt ele puse în practică în România. Sunt mai multe lucruri de discutat, unul dintre ele fiind terapia antivirală pentru virusul hepatitic C. Va fi o discuție privind medicația fără interferon, care duce la o vindecare de aproape 100% a pacienților. Apoi, se va vorbi despre accesul acestor pacienți la tratament, criteriile de tratament, efectele secundare posibile, interferențele medicamentoase și multe altele. Nu în ultimul rând, se va discuta despre steatohepatita non-alcoolică, cu fibroza care se asociază acestei situații. Aceasta reprezintă o nouă patologie asupra căreia ne atrag atenția în special vest-europenii și americanii, în Occident obezitatea fiind o mare problemă de sănătate publică. Și Societatea franceză de gastroenterologie (SNFGE) împreună cu experții români (SRGH) vor susține un curs dedicat bolilor inflamatorii. Se va discuta despre rectocolita ulcero-hemoragică, boala Crohn fistulizantă, cu care începem să ne întâlnim din ce în ce mai mult. Cursul SRED se bazează anul acesta pe datele medicinii bazate pe dovezi în terapiile endoscopice și va fi susținut de experții români. În ultima zi de congres, organizăm un curs de nutriție în gastroenterologie, propus de Societatea europeană de nutriție clinică și metabolism (ESPEN), reprezentată de profesorul Rémy Meier. Va fi un program de o zi, cu un număr limitat de participanți, înscriși în prealabil pe site, care vor primi, după parcurgerea cursului, o diplomă europeană.

 

 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală