resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Balneologia românească, între tradiție și dezvoltare bazată pe cercetare - Interviu cu dr. Gabriela Dogaru

Autor: Demostene ȘOFRON | 11 Mai 2018
Asociația Română de Balneologie și Societatea Română de Medicină Fizică, de Recuperare și Balneoclimatologie organizează, la Cluj-Napoca și la Salina Turda, în perioada 22–26 mai, Congresul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, cu participare internațională. „Avem și datoria de a dezvolta o medicină balneară modernă, bazată pe cercetare, pe servicii medicale noi”, spune dr. Gabriela Dogaru (foto), vicepreședintele Asociației Române de Balneologie (ARB) și președinte fondator al filialei Cluj a acesteia. 
 
– Câteva dintre subiectele pe care am constatat că le veți aborda la congres se referă la apele minerale, minele de sare, peșteri terapeutice. Le puteți nuanța în datele lor esențiale?
– Toate temele abordate în programul științific sunt foarte interesante, iar prin participarea multidisciplinară care se anunță, cu siguranță nu poate fi privită decât ca o abordare constructivă. Astfel, ne dorim să identificăm priorități și posibile colaborări interdisciplinare viitoare. Vor fi lucrări științifice prezentate și de colegii noștri cardiologi, ortopezi, neurologi, reumatologi, diabetologi, chirurgi plastici, logopezi, kinetoterapeuți. Cu toții avem ocazia de a ne împărtăși propriile experiențe, cunoștințe profesionale, realizări. Consider că aceasta este cea mai sigură cale de a ne putea dezvolta și perfecționa profesional. Îi avem alături, cu lucrări științifice, ca de fiecare dată, pe colegii noștri din stațiunile balneoclimaterice, respectiv Techirghiol, Covasna, Băile Tușnad, Băile Felix, Băile Govora, Călimănești-Căciulata, Olănești, Ocna Sibiu, Pucioasa, Borșa, Geoagiu Băi, Buziaș, Bazna, Sângeorz Băi, Turda. Fiecare stațiune balneară are un trecut, în istoricul său fiecare a pornit de la descoperirea unor factori naturali terapeutici, a căror valoare terapeutică a fost dovedită științific de personalități ale vremii. Diseminarea informației, a tratamentelor efectuate, a dus la renumele acestor stațiuni. Vor fi prezentate noutăți, studii noi legate de apele minerale, mofete, peloizi, saline. ARB are ca obiectiv dezvoltarea balneologiei și a balneoturismului, sigur, în centrul atenției aflându-se factorii naturali terapeutici, cu tot ceea ce implică ei: cercetare, valorificare, promovare internă și externă. În acest sens au fost efectuate sau sunt în desfășurare proiecte de cercetare la Techirghiol, Ocna Sibiu, Băile Tușnad, Băile Govora.

– Puteți exemplifica?
– Doresc să amintesc „Programul de educație terapeutică și recuperare medicală pentru pacienții cu arteriopatie cronică obliterantă”, cu utilizarea de ape minerale carbogazoase și mofete, cură de teren, de la Băile Tușnad, respectiv „Studiul de bioclimatologie umană în arealele joase din centrul și vestul României”, efectuat în parteneriat cu Facultatea de geografie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Rezultatele acestor studii sunt diseminate și în revista Balneo Research Journal, indexată în baze de date internaționale. Trebuie să ne respectăm tradiția, istoria balneară, dar avem și datoria de a dezvolta o medicină balneară modernă, bazată pe cercetare, servicii medicale noi, competitive, astfel încât beneficiarul să aleagă și România ca destinație.

– Avântul tehnologic actual se face simțit și în acest domeniu?
– Desigur. Și în domeniul recuperării medicale apar noutăți, în principal legate de recuperarea neurologică, intervențiile robotice, terapia virtuală, managementul vezicii neurogene, tele-reabilitare. Chiar Organizația mondială a sănătății (OMS) propune conceperea și introducerea unor noi tehnologii cu un grad ridicat de eficiență în tratamentul și recuperarea pacienților cu boli vasculare cerebrale, de exemplu, pe baza unor cercetări și realizări moderne. Potrivit statisticilor OMS, până în anul 2050, numărul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani va crește cu 73% în țările dezvoltate și cu 20% la nivel global. Prin urmare, cerința de servicii de sănă
Publicitate
tate este mult mai mare la această categorie de pacienți, care sunt predispuși la un grad mare de dizabilitate prin patologiile asociate vârstei, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale.

– Starea multor stațiuni balneare renumite din țara noastră lasă de dorit. Credeți că România mai e interesată de dezvoltarea stațiunilor pentru turism balnear?
– Congresul acesta reprezintă o ocazie foarte bună pentru a dezbate și probleme de acest gen, de interes în balneologie, recuperare medicală, turism balnear și cercetare științifică. Vor fi subliniate perspectivele de dezvoltare ale acestui domeniu. Balneologia are o lungă tradiție europeană, dar și asiatică. România poate reprezenta o punte de legătură internațională în acest domeniu, datorită poziției sale geografice, pregătirii calificate a personalului medical, resurselor naturale terapeutice extraordinare, care pot fi folosite în foarte multe afecțiuni. Avem ape minerale, ape termale, mofete, saline, care pot fi indicate atât în scop profilactic, cât și în scop terapeutic și de recuperare medicală. România deține o treime din izvoarele termale și minerale ale Europei. Fiecare țară, fiecare regiune se distinge prin anumite obiective turistice. În România avem însă posibilitatea de a caracteriza fiecare zonă prin factori naturali terapeutici specifici, de la ape minerale și termale la mofete, saline, aer ozonat, nămoluri, bioclimate, adevărate „medicamente” în inima naturii. Ne întoarcem în natură. Turismul balnear oferă o cale eficientă de luptă împotriva bolilor civilizației și în restul țărilor europene. Avem însă obligația și responsabilitatea să folosim cât mai eficient factorii naturali terapeutici, să asigurăm un turism balnear durabil și responsabil. Însă, pe lângă aportul foarte important al medicilor, care fac ca terapiile lor să fie recunoscute și recomandate, foarte importante sunt susținerea și implicarea patronatelor din turismul balnear, ale autorităților locale și centrale. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, balneologia românească a devenit parte integrantă a pieței unice europene. Dacă oferta de servicii medicale/turistice nu corespunde standardelor și exigențelor pieței, beneficiarul va alege o altă destinație. Utile, din punctul meu de vedere, ar fi și crearea și implementarea unor strategii/proiecte de cercetare–dezvoltare–inovare pentru fiecare stațiune, în funcție de profilul caracteristic, de brandul regional etc. Am susținut și voi susține mereu dezvoltarea medicinei balneare, astfel încât să devină un domeniu de excelență în medicină.

– Salina Turda este și ea parte din congresul de anul acesta. Reprezintă ea un bun exemplu de peșteră terapeutică?
– Salina Turda este partener în organizarea acestui congres, fapt ce ne onorează. Are un microclimat și factori sanogeni care pot fi utilizați în profilaxia și recuperarea afecțiunilor respiratorii. Este foarte importantă valorificarea potențialului balnear natural de aici, respectiv al lacurilor sărate, al salinei și al nămolurilor sapropelice. O sesiune științifică va avea loc chiar în salină, unde vor fi prezentate lucrări științifice, argumente moderne privind speleoterapia, dar vor fi și dezbateri.

– Sunt studenții mediciniști interesați de această specialitate?
– Sigur, este o specialitate foarte frumoasă, complexă. Întotdeauna am susținut dezvoltarea unor parteneriate/colaborări între universități, facultățile de medicină și stațiunile balneare, atât pentru practica studenților și a rezidenților, cât și pentru contribuții în cercetare. Este nevoie de o actualizare a fundamentărilor științifice prin studii clinice și experimentale care să corespundă cerințelor moderne și completarea studiilor de până acum. Este foarte importantă și bine-venită reintroducerea stagiului în stațiunile balneare în perioada de rezidențiat.

– De ceva vreme, denumirea specialității este cea de reabilitare medicală. Care este poziția dumneavoastră vizavi de această schimbare?
– Uneori, punctele de vedere diferite pot să fie și constructive. În ceea ce privește denumirea specialității, mereu am susținut-o pe cea de „Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie”. Eu consider România o țară balneară foarte importantă la nivel mondial. Doresc să reamintesc că în anul 2016 România a fost gazda celui de-al 41-lea congres internațional al Societății internaționale de hidrologie medicală și climatologie.

– Pacienții cu dizabilități care necesită recuperare sunt protejați în ceea ce privește datele personale?
– Într-adevăr, în specialitatea noastră, foarte mulți pacienți sunt cu dizabilitate. Eu sunt și jurist, iar din această calitate spun că studierea aspectelor medico-legale, sociale, accesul la informații al persoanelor cu dizabilități este o prioritate, precum și respectarea drepturilor acestora. Mai mulți colegi de-ai noștri sunt implicați în elaborarea de propuneri legislative în acest sens.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală