resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Aspecte controversate în boala Lyme

Autor: Dr. Maria DRAGOTĂ | 12 Decembrie 2012
Dr. Armin Schwarzbach
Director executiv Borreliose Centrum Augsburg (Germania)
 
   – Care sunt metodele consacrate de diagnostic serologic în boala Lyme?
   – Se utilizează teste serologice pentru anticorpi IgM, IgG. În boala Lyme, avem probleme cu tehnica ELISA, are o sensibilitate redusă, ceea ce înseamnă că mulţi pacienţi sunt excluşi de la diagnosticul corect şi tratamentul adecvat, ca urmare a rezultatelor fals negative. Trebuie, deci, să îmbunătăţim testele; Imunnoblot e ceva mai sensibil decât ELISA.
   – Este nevoie de noi metode de diagnostic?
   – Sunt probleme la pacienţii cu imunodeficienţe, ei nu mai produc anticorpi; când infecţia este cronică, cu cât e mai veche, cu atât mai mică este producţia de anticorpi, de aceea testele sunt valabile în boala acută, nu în cea cronică. Pe de altă parte, un tratament precoce cu antibiotice în stadiul iniţial al bolii Lyme poate suprima dezvoltarea de anticorpi specifici anti-Borrelia IgG şi/sau IgM, cu consecinţa unei producţii izolate de anticorpi în boala Lyme cronică. Prin urmare, rezultatele negative privind anticorpii din boala Lyme cronică nu pot exclude o infecţie cronică cu Borrelia burgdorferi. Cu Elispot lymphocyte transformation test avem posibilitatea de a obţine o sensibilitate mai mare, peste 90%, dar nu de 100%.
   – Acest test e mai sensibil, aşadar…
   – Mai multe teste împreună pot fi mai sensibile. Unul poate fi negativ, altul pozitiv, este ca un mozaic. Dacă ştim că borelioza este numită „boala-cameleon“ din punctul de vedere al diagnosticului şi al problemelor de tratament, ne dăm seama că nu avem un test doveditor 100%.
   – Se fac cercetări în acest sens?
   – Da, eu sunt implicat în proiectul Hilysens(Highly sensitive and specific low-cost lab-on-a-chip system for Lyme disease diagnosis) – finanţat de Comisia Europeană, prin FP7, cu 1,4 milioane de euro –, care a început în noiembrie 2008. Cei opt parteneri ai proiectului sunt centrul în care lucrez, companiile Aromics şi Microfluids (Spania), Stab Vida (Portugalia), Micro Bio Devices (Italia), Universitatea Jyväskylä (Finlanda), Wow Technology (Belgia). Proiectul va fi primul instrument lab-on-a-chip cu teste specifice multi-antigen, care permite detectarea specifică şi sensibilă a bolii Lyme acute, cronice şi a autoimunităţii asociate şi asigurarea diagnosticării, prognosticului şi monitorizării non-invazive rapide, specifice şi uşor de realizat. Proiectul va oferi un sistem compact şi robust, conceput pentru a lucra cu volume mici şi fără a fi nevoie de operatori experţi. Acesta, împreună cu un cititor portabil şi software-ul uşor de utilizat vor permite testarea mai precisă, exactă şi reproductibilă, ceea ce ar putea permite să devină instrument standardizat pentru diagnosticul bolii. Astfel, vor fi optimizate resursele disponibile pentru medici, reduse costurile curente ale bolii, vor creşte profitabilitatea şi, cel mai important, calitatea vieţii pacienţilor. Este important că UE ştie despre această problemă, a bolilor transmise prin căpuşe, şi dă bani pentru cercetarea în domeniu.

 

Dr. Carsten Nicolaus
Director executiv Borreliose Centrum Augsburg (Germania)

    – Stadiul cronic al bolii Lyme este controversat…
   – În ultimii 20 de ani, există controverse cu privire la existenţa boreliozei cronice. Stadiile 1 şi 2 sunt acceptate, dar cea mai mare parte a medicilor neagă existenţa stadiului cronic. Când am început să practic, eram într-o zonă endemică pentru borelioză, mulţi din pacienţii mei aveau boală Lyme. Am căutat în literatură, nu existau informaţii despre Lyme cronic, dar, pe măsură ce am căpătat experienţă, am văzut că există probleme cronice, nu doar ca urmare a infecţiei cronice cu Borrelia. Azi ştim că e o maladie complexă, multisistemică, multe aşa-zise coinfecţii pot fi detectate la pacienţii cu boală Lyme cronică. În trecut, aveam doar câteva semne clinice sigure pentru diagnostic: eritemul migrant, acrodermatita etc. Dar, la bolnavii cronici, sunt şi alte semne şi simptome, unele nespecifice, ca oboseala, durerile articulare sau musculare, tulburările psihice. Provocarea este întotdeauna diagnosticul diferenţial. Dacă excluzi afecţiunile reumatismale, bolile autoimune, trebuie să te concentrezi pe bolile infecţioase. Am găsit mulţi markeri, la testele de laborator, în acord cu semnele clinice, care ne-au permis diagnosticarea bolii Lyme cronice, împreună cu confirmarea altor coinfecţii. Sper să conving cât mai mulţi medici, inclusiv din România, să fie mai atenţi şi să se concentreze pe posibilitatea bolii cronice.
Publicitate
Astfel, pacienţii au un viitor, deoarece, dacă ştii motivul acestor simptome, totdeauna e mai uşor să începi tratamentul, iar majoritatea bolnavilor se pot recupera complet. Totdeauna există o şansă de îmbunătăţire.
    – Şi tratamentul este discutat?
   – Există un grup de medici care s-a convins că un tratament antibiotic de lungă durată poate fi o opţiune bună. Tratamentul scurt asigură o îmbunătăţire, dar nu vindecarea în toate cazurile. Ceilalţi, care urmăresc ghidul, în care nu există boala Lyme cronică, neagă, de asemenea, acest tratament à la longue. La centrul nostru, am început, acum câţiva ani, unele proiecte de cercetare. Ne interesează adunarea de date în favoarea dovedirii existenţei bolii cronice şi pentru găsirea unui tratament mai bun. Împreună cu câţiva membri ai Societăţii Germane pentru Borelioză am început un proiect, un studiu mare, cu mii de pacienţi cu boală Lyme cronică, vrem să publicăm rezultatele acestuia. Cândva, în viitor, pacienţii vor beneficia de teste mai bune şi mai ieftine, pentru a fi diagnosticaţi mai uşor şi pentru a începe tratamentul cât mai precoce.
    – Bolile transmise prin căpuşe au o incidenţă în creştere?
   – În toate ţările europene, cercetarea fundamentală a arătat că sunt probleme cu bolile transmise prin căpuşe: Borellia, Bartonella, Babesia, Erlichia sunt în creştere. Datele despre tipurile de căpuşe şi ce boli pot transmite sunt bine cunoscute, sunt din ce în ce mai mulţi pacienţi diagnosticaţi. E bine de ştiut că o infecţie nu înseamnă automat şi boală, în cazul celor cu un sistem imun normal, dar se estimează că 5–10% din ei vor avea, cândva, în timpul vieţii, boala. Intervalul de timp între infectare şi declanşarea bolii e mare, luni sau chiar ani. Multe influenţe externe pot declanşa boala: stres fizic, mental, alte afecţiuni.
   – Cum putem realiza manage­mentul acestor factori?
   – Există două opţiuni, una este de a obţine informaţii despre aceste boli şi de a le trata; alta este tratamentul holistic, nu doar al bolii infecţioase; dacă pacientul are o suferinţă cronică, multe organe şi sisteme dau semne şi simptome, sunt disfuncţii hepatice, cardiace etc., trebuie să ne concentrăm şi pe aceste afectări din alte zone ale organismului. Dacă tratezi pe bază holistică, sprijini sistemul imunitar, toate organele şi sistemele, şi, din propria experienţă, recuperarea este mai rapidă decât dacă administrăm doar antibiotic, de exemplu. În plus, în acest tratament holistic sunt şi alte elemente, precum alimentaţia, schimbarea stilului de viaţă. Pacienţii trebuie să participe activ la procesul de vindecare – una din componente vizează o dietă specială: mai multe vegetale, legume, fructe, mai puţină carne. Astfel, pot sprijini procesul de refacere a organismului. Hiperaciditatea, prezentă la mulţi pacienţi, trebuie scăzută. Colectez date, sumar al experienţei mele şi a altor medici, pentru a da, într-o viitoare carte, recomandări pacienţilor despre schimbarea stilului de viaţă, ca parte a tratamentului.

Dr. Maria DRAGOTĂ

 

Addenda

 

   Cei doi medici germani au fost prezenţi la Bucureşti, cu prilejul Zilelor Ştiinţifice ale Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“, la invitaţia Fundaţiei Spandugino (cu sprijinul căreia a fost, de altfel, realizat şi interviul de mai sus). În cadrul reuniunii infecţioniştilor, cei doi directori executivi ai Centrului de Borelioză din Augsburg au prezentat, sub genericul „State-of-the-art în neuroborelioză/boala Lyme“, puncte proprii de vedere privind diagnosticul, respectiv tratamentul bolii Lyme cronice.
   Existenţa unei forme cronice a bolii Lyme este o teorie disidentă în abordarea ştiinţifică a bolilor infecţioase, nefiind, de altfel, recunoscută de Infectious Diseases Society of America (IDSA). Conceptul este însă puternic promovat de International Lyme and Associated Diseases Society (ILADS), organizaţie din care fac parte şi cei doi invitaţi ai Fundaţiei Spandugino.
   Cum era firesc, prezentările susţinute de cei doi medici germani au suscitat un viu interes în rândul specialiştilor infecţionişti români. Sesiunea, moderată de prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului „Matei Balş“, s-a încheiat cu o prelungită repriză de întrebări adresate de specialiştii şi universitarii români celor doi lectori. Chiar dacă la întrebări directe, precum cea privind experienţa proprie cu boala Lyme (exprimată în număr de cazuri), răspunsurile primite au fost cel puţin evazive („Multe“…), şi, cu toate că în continuare nu există date care să probeze existenţa unei forme cronice a bolii Lyme, sesiunea „state-of-the-art“ a fost binevenită. Măcar pentru a le reaminti celor prezenţi că medicina modernă se bazează pe dovezi…
   Dr. Armin Schwarzbach a devenit specialist în medicină de laborator în 1997 şi, din 2004, a predat anatomia şi patologia la Şcoala de îngrijiri geriatrice a Centrului de Pregătire Industrială din Augsburg. Dr. Carsten Nicolaus a dobândit dreptul de liberă practică în 1988. În perioada 1990–2008, a activat ca medic de medicină generală în Augsburg, dobândind totodată un interes special pentru bolile provocate de căpuşe (sursa: Ärztliche Partnerschaft für zecken-übertragene Erkrankungen, www.aerzte-bca.de).

Dr. A. M.

 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală