A mai trecut un an.
Un an în care, mai mult ca niciodată, corpul medical a trebuit să facă eforturi supraomeneşti pentru a-şi face meseria. Un an în care bugetul s-a terminat puţin după jumătatea anului, iar spitalele au rămas fără medicamente şi materiale sanitare, deşi s-au cheltuit deja sume importante din bugetul pe 2010. (...)
În ultimele două luni, sistemul sanitar s-a confruntat şi cu măsura trimiterii în concediu fără plată a cadrelor medicale. Sistemul de sănătate care se confruntă deja cu lipsa personalului medical calificat nu putea supravieţui dacă o parte din medici ar fi intrat în concediu forţat. Medicii au dat, încă o dată, dovada responsabilităţii faţă de pacienţi, oferindu-se să facă voluntariat chiar şi în condiţiile în care sunt oricum suprasolicitaţi şi prost plătiţi.
A fost însă ÅŸi un an în care a început coalizarea unui pol al tuturor celor implicaÅ£i în sistemul sanitar extrem de vital. Un an în care pacienÅ£ii au înÅ£eles cÄ
ƒ sunt de aceeaÅŸi parte a baricadei cu medicii.
Cum va arăta anul 2010?
Primul lucru pe care ar trebui să îl facă noul ministru al sănătăţii ar fi să stabilească priorităţile, care să nu se facă însă la presiunea factorilor politici locali, să nu se facă nici aşa cum cer diverse interese de grup, ci conform intereselor sistemului de sănătate.
Prioritatea ar trebui să fie creşterea accesibilităţii pacientului la servicii de sănătate şi egalitatea de şanse. Cetăţenii României trebuie să primească servicii de aceeaşi calitate, indiferent de rasă, religie, sex sau locul în care s-au născut. Nu are nici o vină un cetăţean că s-a născut într-o zonă în care nu există medici sau în care serviciile medicale sunt de proastă calitate. De aceea, apropierea serviciilor de cetăţean ar trebui să fie principala prioritate a ministrului sănătăţii. A doua prioritate ar trebui să fie creşterea fluxului financiar şi o coordonare a acestui flux către programe de educaţie şi profilaxie.
Criza din sănătate se va acutiza dacă se va adeveri ceea ce spunea proaspătul ministru al sănătăţii, dl Cseke Attila, şi anume că mizează ca bugetul alocat sănătăţii să fie cel puţin egal cu cel pe anul care tocmai s-a încheiat şi anume 3,6% din PIB.
În faţa acestei situaţii extrem de dificile, corpul medical trebuie să fie unit. Trebuie să ne organizăm pentru a ne susţine interesele! Trebuie să înţelegem că numai uniţi putem fi puternici şi ne putem apăra drepturile!
La mulţi ani!
RSS
ISSN 1583-8862
